De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Bun venit la Wikipedia! Contact Ambasadă (Embassy) Cafenea Oracol Canal IRC Carte de oaspeţi Groapa cu nisip Întrebări frecvente Discuţii Reclamaţii Contact Sala de presă Începuturile Manual de stil Politicile noastre Totul despre Wikipedia Wikipedişti Ce este Wikipedia? Ce nu este Wikipedia? PDVN Administratori Administratori Birocraţi Afişierul administratorilor Candidaţi Sfatul Bătrânilor Conţinut de calitate Articole de calitate Propuneri Imagini de calitate Propuneri Legături utile Ajutor Pagini de şters Formate Imagini Portaluri Proiecte Sondaje Spor la lucru! Pe această pagină puteţi pune întrebări pe subiecte enciclopedice. Altfel de mesaje vor fi şterse. Pentru întrebări legate de Wikipedia, vă rugăm vedeţi Wikipedia:Cafenea. Adăugaţi o întrebare nouă Comandă rapidă: WP:O Aspecte de conţinut Verificaţi mai întîi dacă aceeaşi întrebare nu a mai fost pusă o dată. Sînt permise numai întrebările şi comentariile legate direct de un subiect enciclopedic: ştiinţe, arte, tehnologie, medicină etc. Altfel de întrebări, anunţuri, interpelări etc. vor fi şterse pe loc. Cei care dau răspunsurile sînt voluntari; adesea aceştia nu sînt specialişti în domeniile respective. Wikipedia nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile pe care le obţineţi aici. Ca urmare, în special în chestiuni medicale sau juridice, dar şi în alte domenii, dacă decideţi să utilizaţi în vreun fel aceste informaţii o faceţi pe propria răspundere. Puteţi de asemenea să răspundeţi la întrebările puse de alţii. Aspecte tehnice Pentru a introduce o întrebare nouă apăsaţi fie deasupra, unde scrie „Adăugaţi o întrebare nouă”, fie sus de tot unde scrie „modifică pagina”, caz în care introduceţi întrebarea la sfîrşitul paginii cu titlul de secţiune scris în forma ==Cine a inventat stiloul?== Dacă doriţi să răspundeţi la o întrebare apăsaţi pe „modifică” din dreptul secţiunii respective. Atît în cazul întrebărilor cît şi al răspunsurilor vă rugăm să vă semnaţi la sfîrşit, introducând patru tilde (~~~~), care vor fi transformate automat în semnătură, dată şi oră. Sînteţi rugaţi să redactaţi textul într-un mod compatibil cu o enciclopedie: corect ortografic şi gramatical, scris cu diacritice. Alte detalii despre redactare găsiţi la manualul de stil. Altele Arhivă

Cuprins 1 Reacţii de schimb 2 Noi în anul 2000 3 Pacifida, continentul disparut 4 usb 5 Jurământul Horaţiilor 6 Nautică 7 Viaţa pe Pământ 8 Universităţi, licee 9 cartoful 10 Deputatul Mihai Lita 11 gabita 12 Ziare vechi 13 stiinte oculte 14 Începător la WikiScript... 15 buna 16 România şi Bulgaria, gazde ale UEFA Euro 2020? 17 buna! 18 Organizaţie 19 ? 20 who knows old latina language from 1300-1400!? 21 cine cunoaste limba latina din anii 1300-1500?! 22 Pictura 23 Tunel 24 Reformatare calculator 25 matrici software 26 Limbaj scripting 27 Leucemia 28 Apocalipsa 29 Premiul Nobel 30 motociclete 31 etimologie 32 Psiholog 33 Microsoft Vista 34 Ajutor in programare 35 Ce programe folosiţi? 36 Getche 37 A-ţi păsa, să apese 38 Switch 39 recomandare 40 ghici cine a scris...... 41 Istorie 42 BOR 43 Caiet 44 eminem 45 romanita 46 prima floare 47 saint bernard 48 ajutati-ma sa inmultesc sau sa gasesc inmultirea numerelor care se termina cu 5 49 Jurnalismul in Romania: Why Romania needs the US 50 Ionel Teodoreanu 51 Mongolii 52 moon kana 53 Charles W. Gregory 54 Standarizare denumiri geografice 55 costum de cosplay..... 56 Intrebare 57 Trecerea în nefiinţă 58 Ani de la facerea lumii 59 A transcende

[modifică] Reacţii de schimb

Cine ştie definiţia reacţiilor de schimb? Vă rog... --H2CO3 16 iulie 2008 01:15 (EEST)

Definiţia reacţiei de schimib este: Reacţia de schimib (dublă înlocuire) este reacţia chimică în care două substanţe compuse schimbă între ele unele elemente. --Bubeneck Wilhelm Andrei | Discuţie 16 iulie 2008 11:42 (EEST)

Aveţi ceva mai multe detalii în engleză la Metathesis reaction. La ro.wp încă nu avem un articol despre reacţii chimice. Poate se oferă totuşi cineva. — AdiJapan 16 iulie 2008 17:12 (EEST)

[modifică] Noi în anul 2000

Ştie cineva în ce an a fost înregistrată piesa „(Noi în) anul 2000” de Horia Moculescu? Mulţumesc. (impy4ever 16 iulie 2008 19:51 (EEST))

Văd pe vreo două bloguri că ar fi fost compusă în 1976 şi că versurile i-ar aparţine lui Mihai Maximilian. Surse mai acătării nu găsesc. — AdiJapan 16 iulie 2008 21:17 (EEST)

Îmi ziceţi şi ce bloguri? O, e grozav! Mulţumesc mult, nu mă aşteptam să mi se răspundă atât de repede. Începe să-mi placă Oracolul :) (impy4ever 17 iulie 2008 02:13 (EEST))

Păi aveai destule cuvinte-cheie pentru Google: „Anul 2000”, Moculescu, Maximilian, 1976. Iată:

• Deceblog.net
• Trilulilu.ro

Al doilea nu e blog, dar informaţia despre an apare într-un simplu comentariu, deci are cam aceeaşi credibilitate.

Eu în 1976 eram cam mititel, dar pot să-ţi spun că şi în anii următori melodia asta a fost multă vreme un fel de şlagăr al copiilor şi nu numai. Era mereu la radio, la televizor, se cînta în şcoli la cor, pe la concursuri etc.; unde mai pui că era ca o gură de aer proaspăt între atîtea cîntece care îl omagiau greţos pe Ceauşescu. Ascultînd-o acum după atîţia ani îmi dau seama că are calităţi certe de „hit”, deşi stilul ei puţin cam mobilizator-revoluţionar nu mai e la modă, iar termenul de garanţie (2000) i-a expirat de multişor. Apropo de asta, prin anii 70 a vorbi despre anul 2000 era un fel de science-fiction; visam că măcar în 2000 voi putea vedea în culori desenele animate de la televizor...

Văd că melodia e îndrăgită de unii şi azi [1], dar cu reţineri. — AdiJapan 17 iulie 2008 07:58 (EEST)CristeaA. 20 noiembrie 2008 23:17 (EET)

[modifică] Pacifida, continentul disparut

Unde se localiza Pacifida si cum arata harta ei? --Traian tomenco 21 iulie 2008 11:47 (EEST)

Probabil este vorba de o ipoteză similată cu cea despre Atlantida. Vezi detalii în engleză la en:Mu (lost continent). — AdiJapan 21 iulie 2008 12:08 (EEST)

Vă recomand o carte de la noi, Pacifida, continentul dispărut de Dan Apostol. A ieşit de curând, într-un format de buzunar şi la un preţ foarte accesibil. În carte se prezintă o teorie cam controversată, absentă din articolul de la Wikipedia engleză de care vorbeşte colegul meu. În câteva cuvinte, curajoasa teorie prezintă începuturile omenirii şi a rasei europide tocmai în Anzii din America de Sud. Locuitorii aceia, care au stăpânit munţii de pe coasta pacifică a Americii, ar fi autorii construcţiilor megalitice eronat atribuite precolumbienilor. Înşişi olmecii şi incaşii au recunoscut la vremea cuceririi spaniole că nu ei le-au ridicat, ci o populaţie din vechime, legendarii indieni albi, dintre care unii erau consideraţi oameni zburători (constructorii cetăţii Cerra Galan, situată la peste 6000m înălţime, gigantică, fără ferestre şi porţi, ci doar intrânduri de mici dimensiuni prin acoperişurile clădirilor). Tocmai despre acei indieni albi e vorba, populaţie din care astăzi au mai rămas în Americi sub o mie de persoane, mereu certaţi cu legea pentru violenţa înnăscută. Corelarea acestor indieni cu caractere europide de azi cu presupuşii lor strămoşi s-a făcut însă exclusiv pe bază de tradiţii răspândite pe toate continentele şi pe comparaţii dintre culturile ancestrale ale Americii de Sud, Oceaniei şi poate chiar de mai departe – presupusa vechime mare nu s-ar putea sprijini decât cu greu pe probe arheologice certe, pe delimitarea unei culturi care să fi apărut în toate aceste spaţii georgrafice.

(Problema devine scandaloasă abia acolo unde apare continentul Pacifida (Mu) în discuţie. De vreme ce teoria plăcilor tectonice susţine faptul că este imposibilă scufundarea unor corpuri continentale de uscat (deci, se neagă toate continentele presupus dispărute), atunci această teorie trebuie ea însăşi negată. Există deja evidenţe care au născut o conspiraţie în această privinţă şi adepţi ai unei alte teorii care respinge existenţa plăcilor tectonice, anume en:Growing Earth Theory (se spune aici, între altele, că plăcile tectonice „recunosc” doar două din trei falii care s-au produs în istoria Pământului, cea omisă fiind între coasta americană şi Asia. Teoria plăcilor tectonice, apărută în plin Război rece, poate fi astfel citită ca o dezicere a „Vestului” de „Est”. Growing Earth oferă argumentul unei continuităţi ale etajelor de vegetaţie de pe cele două continente, care se „lipesc” în mod vizibil. Dar dacă cele trei mari oceane au luat naştere în urma a trei mari falii, spune Growing Earth, atunci înseamnă că Pământul a fost cândva o biluţă doar din uscat, fără niciun pic de apă, iar atmosfera a fost cea care a contribuit la „umflarea” ei, considerându-se că planeta este în continuă creştere a diametrului său. Cu această ocazie se contrazice şi teoria conservării materiei, avansându-se ipoteza parţial verificată de ştiinţă, că în condiţii speciale materia se mai şi „creează”, nu numai se transformă. Mare scandal cu această teorie!). Growing Earth admite şi continente dispărute sau cel puţin dispărute de la vederea la suprafaţă a sa – vezi şi en:Hollow Earth Theory.)

De ce avem nevoie de Mu? Teoria lui Apostol (nu-i aparţine lui, mai are adepţi din alte ţări ale lumii, dar nu prea mulţi) prezintă istoria acelor indieni albi astfel: din America de Sud (eventual, după ce au explorat restul Americii) o parte a populaţiei a migrat către Oceania. Cel mai binecunoscut loc unde au fost ei ar fi Insula Paştelui, unde ar fi ridicat cele o mie de statui de toate dimensiunile (trăsăturile acestora amintesc în mod evident de căpăţânile sculptate în piatră pe pământurile ocupate mai târziu de olmeci) şi ar fi lăsat insula complet defrişată. În anii cincizeci, un botanist norvegian, en:Thor Heyerdahl, a făcut un experiment în insulă, folosind tehnicile la îndemână la faţa locului, pentru a crea măcar o statuie. Rezultatele, generalizate pentru o mie de statui, erau mult exagerate pentru timpul în care s-ar crede că au stat indienii în insulă. În afară de existenţa unor statui asemănătoare pe insuliţe vecine, ceea ce nu explică prea mult, apar două variante: fie indienii foloseau tehnologii mai avansate decât cam tot ce avem noi azi (coloşii de piatră sunt inimaginabil de grei, nu s-ar putea purta în zbor, în caz că au fost „fabricaţi” altundeva, dar nici pe apă), fie exista o legătură pe uscat care să unească Oceania şi Australia de Africa şi, poate, India. Această legătură, „reînviată” de un dictator asiatic în anii treizeci, este tocmai Mu de care întrebaţi. Legătura cu India, din câte ţin minte, justifică şi existenţa Lemuriei, astfel încât cele două la un moment dat se suprapun (sau puteau fi regiuni adiacente, dar ambele înghiţite de ape). Totuşi, trebuie remarcat faptul că polinezienii (rapa-nui), actualii locatari ai Insulei Paştelui, preferă să nu vorbească de indieni, deşi aceia apar în miturile lor. Este vorba de orgoliul primului venit, poporul polinezian dorind să poată fi ei consideraţi autorii statuilor gigante. Acest lucru este imposibil oricum, dat fiind că aspectul statuilor aminteşte de acelea sud-americane, iar polinezienii veneau din Asia. Dan Apostol e de părere că istoria scurtă a polinezienilor în insulă (de câteva sute de ani) a început când s-a reuşit cucerirea ei de la indienii rămaşi, foarte puţini numeric şi slăbiţi (oricum, acum câteva sute de ani e aproape cert că nu mai exista vreo Pacifidă!).

Ipoteza lui Dan Apostol susţine faptul că rasa numită „europidă” ar fi apărut, prin urmare, în America şi s-ar fi extins mereu spre Apus, pe traseul: Oceania > Australia > Mu şi Lemuria > Africa şi Asia > Europa! Considerând teoriile mult mai încetăţenite, conform cărora oamenii provin din Africa şi Asia, iar numai în Europa s-au „perfecţionat” la trup, se dovedeşte că aceasta nu este decât ultima parte a presupusului traseu, ultima oprire fiind Europa. Bineînţeles că dovezile sărace în favoarea acestei teorii nu ne permit mai mult decât semne de întrebare privitoare la coincidenţe, totuşi, remarcabile. (impy4ever 21 iulie 2008 15:08 (EEST))

Dan Apostol publica deja dinainte de 1989. Are un stil literar elaborat şi ştie să prezinte lucrurile astfel încât să facă cititorul să parcurgă textul cu foarte mare interes. Ştie să grupeze „misterele” de acelaşi gen pentru a crea o imagine de ansamblu. Totuşi, am senzaţia că nu foloseşte surse de încredere. Când te inspiri pentru scrierea unei cărţi din reviste de gen „Ummo”, „Ashtar” şi alte reviste care inventează „mistere” sau publică o grămadă de farse, nu îţi faci o reputaţie prea bună. Apropo, dacă mai aveţi cartea respectivă şi se poate, spuneţi-mi şi mie vă rog dacă are vreo bibliografie sau dacă citează vreodată sursele. De exemplu tocmai am căutat „Cerra Gallan” şi din cele 5 linkuri găsite, 3 sunt în limba română, iar 2 sunt pagini personale din care una pe Tripod. Oare chiar aşa de rău a ajuns acest scriitor, să publice informaţii luate de pe pagini personale? Dacă chiar ar exista această locaţie – „Cerra Gallan”, cu asemenea clădire foarte interesantă, cu siguranţă că ar fi fost menţionată de măcar un ziar, sau vreun muzeu etc şi am fi văzut şi noi ceva poze. De asemenea prin cărţile lui am găsit destule referiri la „misterioasele picturi rupestre sin Spania şi Franţa pictate acum 20 mii de ani ce înfăţişează cosmonauţi, oameni îmbrăcaţi în straie moderne etc” – ce s-au dovedit a fi farse în toată regula. Mai mult, căutând misterele prezentate de acest autor, se poate constata foarte simplu că practic nu citează nici o sursă din presa serioasă. Ceea ce înseamnă că dânsul este abonat la reviste americane, franceze, engleze care se ocupă doar cu mistere (şi multe dintre aceste mistere sunt pure invenţii)  Ark  (mesaj) 22 iulie 2008 01:44 (EEST)

Păi nu ştiu, am cam rătăcit cartea prin casă, dar parcă avea o bibliografie. În orice caz, cam tot ce scrie dumnealui e luat după cartea Aku-Aku (1958) de Thor Heyerdahl, care a primit critici vehemente mai târziu. Un prieten licenţiat în istorie mi-a spus că a auzit vorbindu-se despre el ca de un neserios (neştiinţist). Nu ştiu ce să cred, oricum plăcile tectonice nu prea „existau” la vremea cercetărilor lui Heyerdahl. În afară de Cerra Gallan, cam totul se regăseşte la Heyerdahl (o bună parte e repovestită la Wikipedia engleză, în articolul despre el). (impy4ever 22 iulie 2008 10:46 (EEST))

[modifică] usb

cum se foloseste cablul usb? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.115.91.70 (discuţie • contribuţii).

Se introduce un capăt în portul USB al calculatorului şi cu celălalt în portul USB al dispozitivului periferic.--Andrei^discuţie 21 iulie 2008 16:46 (EEST)

[modifică] Jurământul Horaţiilor

Buna ma numesc alyna si m-ar interesa sa aflu mai multe despre istoria "juramantul horatiilor"--Alynasoledad 22 iulie 2008 05:21 (EEST)

Vedeţi articolul Jurământul Horaţiilor. În general vă invit să folosiţi caseta de căutare din stînga. De asemenea ar fi frumos să scrieţi româneşte corect, cu diacritice. — AdiJapan 22 iulie 2008 08:46 (EEST)

Ar fi mai frumos daca tu ai scrie in romaneste cu â. --Anittas 23 iulie 2008 19:57 (EEST)

[modifică] Nautică

De ce sunt valurile întotdeauna paralele cu ţărmul? --Gutza _D^D+ 23 iulie 2008 18:53 (EEST)

Din cauza adîncimii mici din apropierea ţărmului. Viteza de propagare a valurilor (viteza de fază a undei) depinde de adîncimea apei, în sensul că valurile încetinesc în apropierea ţărmului. Are loc deci un fel de refracţie, care modifică direcţia de propagare a valurilor şi o apropie de direcţia pe care o are panta fundului mării. Ca urmare paralelismul cu ţărmul este doar aproximativ. Iar dacă ţărmul nu are pantă ci coboară brusc la aceeaşi adîncime ca în larg atunci direcţia de propagare rămîne neschimbată, deci efectul nu se mai produce. — AdiJapan 23 iulie 2008 19:56 (EEST)

[modifică] Viaţa pe Pământ

Va fi distrusă sau va dispărea viaţa pe Pământ? Care ar fi cauzele? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Radulescu Adrian (discuţie • contribuţii).

[modifică] Universităţi, licee

Când şi unde a fost înfiinţată prima universitate de pe teritoriul actual al României (chiar dacă pe atunci locul respectiv făcea parte din alte ţări/imperii) şi în ce limbă/limbi se ţineau cursurile? Când a fost înfiinţată prima universitate cu predare în limba română? Aceasta este? Când şi unde a fost înfiinţat primul liceu pe teritoriul României? Dar gimnaziu? Mulţumesc  Ark  (mesaj) 27 iulie 2008 22:16 (EEST)

Se pare că au existat la Cluj, nişte colegii universitare catolice prin secolul al XVII-lea [2]. Prima universitate cu predare în limba română este, într-adevăr, cea de la Iaşi (1860). În Bucureşti s-a înfiinţat, la Sfântul Sava, prin 1818 o şcoală tehnică superioară cu predare în română, înfiinţată de Gheorghe Lazăr, în locul Academiei Domneşti din 1694, la care se preda în limba greacă. Oricum, învăţământul tehnic din Bucureşti a fost organizat la nivel universitar abia în 1864. Succesoarele universităţii tehnice de atunci sunt UPB (care se revendică drept succesoare a şcolii lui Lazăr din 1818[3]), Universitatea de Arhitectură şi cea de Construcţii. Prima şcoală de orice fel de pe teritoriul actual al României mi se pare că a fost o şcoală din Sibiu, atestată pe la 1380, care funcţiona pe lângă instituţiile religioase de atunci. Este greu de spus care ar fi primul liceu sau gimnaziu, pentru că nivelurile acestea de învăţământ au sens doar cam din ultimii 150 de ani, or existau şcoli deja la vremea aceea, şcoli care s-au dezvoltat ulterior ca gimnazii/licee/colegii. Cam asta e tot ce ştiu eu despre istoria învăţământului românesc.--Andrei^discuţie 29 iulie 2008 16:27 (EEST)

citind despre Gheorghe Lazăr, se deduce că gimnazii existau doar prin oraşele mari (Sibiu, Cluj etc). Ce era un gimnaziu? echivalentul unui liceu din ziua de azi? sau clasele 5-8 ca şi acum? Mai zice că era fiu de ţăran iobag şi a ajuns la studii la Viena. Sunt tare curios, cum puteau ajunge copiii de ţărani lipiţi pământului la studii în alte oraşe şi alte ţări? presupun că prea mulţi bani nu aveau pentru plata studiilor. Mai zice acolo că existau deja şcoli în limba greacă. Să înţeleg că existau deja universităţi în alte limbi? (greacă, latină, germană etc?) Dar ziare? Înainte de apariţia primului ziar românesc, au existalt altele în alte limbi?  Ark  (mesaj) 29 iulie 2008 23:32 (EEST)

Cred că era o combinaţie între un gimnaziu şi un liceu din ziua de azi. O şcoală imediat superioară celei primare. Nu ştiu cum se descurcau, nu cred că era deloc simplu, probabil aveau parte de ajutor de la oameni mai înstăriţi, sau de la învăţătorii din sate, sau intrau întâi ucenici şi învăţau o meserie din care să se întreţină şi apoi studiau mai mult dacă îi interesa cartea. Pot doar să bănuiesc. Ce ştiu de la străbunicul meu, care era fiu de ţăran, e că el a făcut şcoala primară în sat între 1912-1915. După război, tatăl lui a vândut câteva oi şi l-a dat la "liceu" (clasa întâi de liceu era clasa a cincea) şi a făcut vreo opt ani de liceu până la absolvire.

Da, după cum se pare, şcolile laice erau doar în câteva limbi considerate academice, greacă sau latină, pentru că nu prea exista acces la cărţi traduse în orice limbă. Cel mai vechi document scris în română este o scrisoare ce datează din secolul al XVI-lea. Şcolile bisericeşti ortodoxe foloseau greaca şi slavona. În Transilvania cred că erau şi în germană sau maghiară. Despre Şcoala Domnească de la Bucureşti , care era un fel de universitate — nu mă bag să spun că era chiar universitate — nu ştiu decât că a funcţionat în limba greacă de pe vremea lui Brâncoveanu până la Gheorghe Lazăr. --Andrei^discuţie 9 august 2008 16:16 (EEST)

[modifică] cartoful

Sotul meu spune ca atunci cand era mic manca din gradina bunicii niste radacinoase pe care le numea picioici, cred ca e un regionalism. Spune ca au floarea ca si floarea soarelui dar mai mica si semintele iarasi mai mici iar atunci cand inflorea se putea sapa si scoate radacina pe care o curata si o manca. Ieri am fost la un supermarket si a vazut astfel de radacini iar in dreptul lor scria cartofi dulci. Am cumparat dar spune ca nu prea sunt bune ca-s scoase de multa vreme din pamant si s-au deshidratat. Au forma de morcov mai umflat si la culoare tot asa, gustul dulceag. As vrea sa stiu despre ce planta poate fi vorba si cum as putea sa pun si eu in gradina ca m-a cam facut curioasa. Multumesc.

Picioici.

Cartof dulce = batat (nu avem pagina) = en:Sweet_potato. Florile nu seamănă, dar nu mă pricep. Unii zic că picioici = barabule = cartofi. --Turbojet 28 iulie 2008 11:44 (EEST)

NAP s. (BOT.) 1. (Brassica napus napobrassica) (înv., în Transilv.) tiuş. 2. (Brassica napus esculenta) (reg.) broajbă, gulie. 3. nap sălbatic (Brassica rapa campestris) = (reg.) rapiţă de câmp, rapiţă sălbatică. 4. nap-porcesc (Helianthus tuberosus) = topinambur, (reg.) picioică, măr-de-pământ, morcov-porcesc, pere-iernatice (pl.), (Olt.) crumpenă, (Mold.) gulie. 88.192.241.146 30 iulie 2008 22:07 (EEST)

Nume alternative româneşti de plante: Helianthus tuberosus - nap porcesc, topinambur, picioică, măr-de-pământ, morcov-porcesc, pere-iernatice (pl.), crumpenă, anghinare de Ierusalim (in engleza, Jerusalem artichoke). -- Jokes Free4Me (discuţie) 17 noiembrie 2008 16:33 (EET)

[modifică] Deputatul Mihai Lita

am o intrebare pentru cei care cunosc cazul: Credeti dvs. k accidentul deputatului Mihai Lita din 1 iulie 2003 a fost o simpla intamlare tragica?? Eu, unul, nu cred! Ce parere aveti? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.35.122.146 (discuţie • contribuţii).

[modifică] gabita

cum pot afla toate detaliile pt ip 172.26.58.15 - tara, oras, locatie?... ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.117.236.32 (discuţie • contribuţii).

Clasa de IP-uri 172.16.0.0 - 172.31.255.255 este o clasă de IP-uri privată, adică IP-urile respective pot fi folosite în interiorul oricărei reţele private, deci nu sunt atribuite unei anumite ţări, oraş locaţie. N-aveţi şanse să localizaţi utilizatorul care l-a folosit doar după acel număr, aveţi nevoie de logurile ISP-ilor care au furnizat la un moment dat servicii prin acel IP, loguri care fără mandat nu le primiţi. --Turbojet 30 iulie 2008 21:39 (EEST)

"fără mandat nu le primiți" - decât dacă aveți relații bune cu MPAA/RIAA, s-ar părea că ei reușesc și fără ;) ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 92.226.213.222 (discuţie • contribuţii).

Cine zice că cei ce urmăresc pentru ăia n-au mandat? --Turbojet 4 august 2008 18:13 (EEST)

[modifică] Ziare vechi

Aş dori să fac o listă cu ziarele şi revistele din secolul 19 şi cu cele din secolul 20 dinaintea comunismului. Mă poate ajuta cineva? tocmai am creat categoriile Categorie:Ziare româneşti din secolul 19 şi Categorie:Reviste româneşti din secolul 19, dar vreau să ştiu dacă mai sunt şi altele. Mulţumesc  Ark  (mesaj) 31 iulie 2008 10:09 (EEST)

Şi oare prin ce biblioteci aş putea găsi numere din ziarul Curierul Românesc sau altele din epoca respectiva? cine ştie poate vreodată am ocazia să scanez...  Ark  (mesaj) 31 iulie 2008 18:36 (EEST)

Poţi încerca la Biblioteca Centrală Universitară sau la Biblioteca Naţională (în Bucureşti), sau prin bibliotecile mari din universităţile din ţară. Catalogul on-line al Bibliotecii Naţionale e incomplet la capitolul periodice, aşa că doar o vizită sau un telefon te pot ajuta. Cel mai probabil vei avea acces la ele doar pe microfilm, nu pe hârtie. --Xanthar (discuţie) 21 august 2008 13:53 (EEST)

[modifică] stiinte oculte

cum pot sa intru si eu in posesia unei carti originale grimoire (scrise in evul mediu)?--Viktor69 2 august 2008 00:36 (EEST)

Licitând la Sotheby's. --Turbojet 2 august 2008 01:37 (EEST)

[modifică] Începător la WikiScript...

Salutare! AM instalat şi eu pe site-ul meu script-ul wiki, şi e foarte bun pentru a arăta documentaţia referentă în cea ce priveşte eventualele probleme cu software-le mele. Aş a avea totuşi o întrebare despre acest script: ce sunt şi cum se creează boţii? Mulţumesc, Gxgpet (discuţie) 2 august 2008 19:42 (EEST).

Explicaţiiile cu privire la MediaWiki se găsesc la http://www.mediawiki.org/wiki/MediaWiki. Tot acolo se pot pune şi întrebări. Despre roboţii utilizaţi în proiectele Wikimedia puteţi citi la http://meta.wikimedia.org/wiki/Bot. — AdiJapan 3 august 2008 05:02 (EEST)

Mulţumesc mult de tot Adi, chiar m-a ajutat. --Gxgpet (discuţie) 3 august 2008 10:17 (EEST)

[modifică] buna

ce greutate trebuie sa am eu la 1,90m?eu am 105kg ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de N6galati (discuţie • contribuţii).

Găsiţi un calculator de raport greutate/înălţime, cum ar fi acesta. Din câte ştiu eu, la 1,90, pentru bărbaţi, greutatea normală ar fi undeva între 75—90 kg. Pentru femei nu ştiu, că nu sunt femeie şi n-am căutat. :D --Andrei^discuţie 9 august 2008 14:57 (EEST)

[modifică] România şi Bulgaria, gazde ale UEFA Euro 2020?

România şi Bulgaria şi-au depus candidatura pentru organizarea compeţiei de fotbal Euro 2020? Ştie careva ceva? Ce şanse avem să organizam un astfel de eveniment? --Tudorτ 17 august 2008 13:50 (EEST)

[modifică] buna!

ma numesc claudiu si ma intereseaza unde as putea sa gasesc programe de tradus texte din limba romana in limbi straine(engleza,germana,franceza,italiana,spaniola,maghiara,bulgara).va multumesc!--Claudiu 10ct (discuţie) 18 august 2008 10:21 (EEST)

scrie pe google "translator" si sigur gasesti, numai ca programele care traduc automat o fac foarte prost. Chys (discuţie) 14 septembrie 2008 02:50 (EEST)

[modifică] Organizaţie

buna ziua as avea si eu o mica intrebare ,am cautat in toata tara dar nu am primit nici un raspuns,va rog din tot sufletul sa ma ajutati ,sant studenta la geografie si as dori foarte mult sa se formeze la noi in judet (salaj)o organizatie de ecologie ,protejare a mediului dar nu stiu cui sa ma adresez si cu cine sa iau legatura avem in regiunea satului vechi asezari istorice si geografice pe care nimeni nu le valorifica ,ar trebui luat legatura cu consiliul local dar noi studentii nu avem relatiile necesare .ar fi foarte frumos sa se faca o echipa de geografi care sa cerceteze indeaproape aceste parasite locuri. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Mariana puscas (discuţie • contribuţii).

Puteţi să înfiinţaţi chiar dvs o asociaţie, dacă găsiţi încă două persoane care să se implice. Aici aveţi un ghid în detaliu pentru asta. Despre ecologie nu ştiu, dar când vine vorba de etnografie, ceva interes există în Sălaj (până la urmă, e judeţul cu cele mai multe biserici de lemn din ţară). Încercaţi la Muzeul de Istorie din Zalău, unii dintre muzeologii de acolo sigur au ceva de spus (mă gândesc la doamna Camelia Burghele, care e etnolog şi a scris şi câteva cărţi despre obiceiurile din Sălaj. Ar putea fi un bun punct de pornire). Succes! --Urzică (discuţie) 23 august 2008 10:56 (EEST)

[modifică]  ?

ce inseamna softball? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 213.233.101.240 (discuţie • contribuţii).

E un fel de baseball, dacă ştiţi engleză, puteţi citi acest articol detaliat.--Andrei^discuţie 24 august 2008 17:09 (EEST)

[modifică] who knows old latina language from 1300-1400!?

i've got some questions in latina from an old sheet of paper which was sent from an old priest in france.it seems to be a letter or something like that.are use therms like:Ecclesia, S. or J. gerardi,Regem, Andream I, Ecclesia Mariano,Divo Gerardo...it was ritten by hand...some phrases are underlined and it has a very strange title...thank you for help

[modifică] cine cunoaste limba latina din anii 1300-1500?!

un act foarte vechi contine diferite trimiteri catre diferite biserici din europa.este scris de mana,pare a fi din domeniul religios.unele fraze sunt subliniate si puse intre ghilimele.sunt precizate unele nume de regi si unele biserici,cat si anii 1381 si 1302 sau 1392 nu sunt sigur...pare sa fie o scrisoare...multumesc mult pt ajutor

Spuneţi că aveţi adresa de contact de la Wikipedia. E cineva care participă sporadic pe aici, Dan Ungureanu, paleograf de la Timişoara. Nu ştiu dacă e specialist în latina Evului mediu târziu, dar merită să încercaţi. Îl puteţi întreba aici: afrasiab30 [at] gmail.com . Succes! (impy4ever (discuţie) 25 august 2008 20:54 (EEST))

[modifică] Pictura

Este adevarat ca Monalisa nu a fost niciodata terminata pentru ca Leonardo picta mereu cate ceva nou la ea? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.121.254.238 (discuţie • contribuţii).

[modifică] Tunel

in ce stadiu se afla proiectul tuneluilui de 27 km diagonala de pe teritoriul elvetiei si al frantei?stie cineva,au inceput testarile?........... ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Doina nomikos (discuţie • contribuţii).

Din cate stiu, la granita dintre Elvetia si Franta se afla Large Hadron Collider. "Construcţia a fost finalizată în mai 2008". -- Jokes Free4Me (discuţie) 17 noiembrie 2008 16:41 (EET)

PS "Probleme datorate supraîncălzirii unui magnet superconductor pe 19 septembrie 2008 au cauzat scurgerea unei tone de heliu lichid. Întrucât investigarea problemelor ar dura până după închiderea planificată pe perioada iernii, repunerea în funcţiune a acceleratorului a fost amânată până în 2009."

[modifică] Reformatare calculator

Ce trebuie să fac pentru a reformata un calculator? Ştiu că trebuie să reintroduc CD-ul Windows. Problema este următoarea: Nu-mi apare driver-ul pentru CD-uri şi nu îl poate "citi". Vă mulţumesc! --Nicolae Coman (discuţie) 2 septembrie 2008 18:23 (EEST)

Două întrebări: 1. CD-ul pe care-l aveţi a funcţionat înainte pe calculatorul dv.? 2. Aţi făcut cumva vreun upgrade al periferiei (HDD/CD/DVD)? --Turbojet 10 septembrie 2008 09:44 (EEST)

1. CD-ul trebuie sa fie bootabil. 2. Setezi calculatorul din BIOS sa faca boot de pe CD 3. Daca ai pornit calculatorul cu CD-ul urmezi pasii, scrie foarte clar pe ce butoane trebuie sa apesi.Chys (discuţie) 14 septembrie 2008 02:57 (EEST)

[modifică] matrici software

stie cineca ce sunt matricile software? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 81.12.134.4 (discuţie • contribuţii).

Matricele sau metricile? În programare, matricele sunt nişte structuri de date ce reprezintă un tabel cu linii şi coloane. Metricile software sunt măsuri ale dimensiunii, clarităţii sau corectitudinii unei aplicaţii software (de exemplu, numărul de linii de cod, densitatea de buguri, coeziunea, etc). --Andrei^discuţie 12 septembrie 2008 03:39 (EEST)

[modifică] Limbaj scripting

Care ii diferenta intre un limbaj de programare si limbaj de scripting ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.116.188.59 (discuţie • contribuţii).

Diferenţa e destul de subtilă. Scripturile sunt „programe” care controlează comportamentul unei aplicaţii software. Limbajele în care sunt scrise ele sunt denumite în general limbaje de scripting şi sunt, cel mai adesea, interpretate şi nu compilate — adică textul lor rămâne în clar (forma lor citibilă de oameni), fiind analizat de aplicaţia respectivă la fiecare rulare. Programele sunt scrie în limbaje de programare, şi sunt compilate, adică înainte de rulare sunt transformate într-o formă inteligibilă pentru o maşină (un fişier executabil), acea formă fiind cea citită de sistemul de operare la momentul rulării, rulare care este efectuată doar de sistemul de operare.

Linia este destul de subţire, şi ţine mai mult de obişnuinţă. Desigur că un program scris într-un limbaj de scripting se poate şi compila, şi că un program scris într-un limbaj de programare se poate şi interpreta. Pe de altă parte, fiecare limbaj a fost gândit pentru scopul său şi există motive serioase pentru care fiecare limbaj este folosit în acel scop (scrierea de scripturi/programe rulabile de SO).--Andrei^discuţie 5 septembrie 2008 15:01 (EEST)

[modifică] Leucemia

Stie cineva cum pot ajuta un bolnav de leucemie? Nu sunt inrudita. As putea dona maduva? ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 79.114.196.168 (discuţie • contribuţii).

Vă daţi probabil seama că sfaturile cele mai competente nu le puteţi obţine de la Wikipedia, ci de la un medic specialist. Chiar dacă veţi primi un răspuns de la vreunul dintre colegii mei, Wikipedia nu-şi asumă responsabilitatea în chestiuni medicale. — AdiJapan 7 septembrie 2008 05:45 (EEST)

[modifică] Apocalipsa

Ştiu că nu e locul acestui mesaj la cafenea, dar cred că asta ar trebui să ştie toţi: http://www.protv.ro/filme/omenirea-isi-va-gasi-sfarsitul-mai-repede-decat-ne-am-putea-imagina.html?id_file=61938#61938 Oricine este invitat să şteargă secţiunea, dar mai întâi lăsaţi-o să fie citită măcar de câţiva... Pls... --Gikü (discuţie) 9 septembrie 2008 21:47 (EEST)

De fapt vor sa vada cum se comporta materia imediat dupa Big Bang, nu sa reconstitue explozia. Oricum nu cred ca o sa se intample nimic rau, iar daca totusi o sa se intample ceva nu trebuie sa ne facem griji pentru ca o sa fim morti inainte sa ne dam seama.
Chiar acum ma uitam pe YouTube la niste filme despre asta (nu sfarsitul lumii, ci despre cum functioneaza). daca e cineva interesat...

• Large Hadron Collider
• end of the world?, the Large Hadron Collider ( LHC ) (numele nu e prea sugestiv, n-are nicio treaba cu sfarsitul)
• The Large Hadron Collider: The End Of The Universe? (la fel ca mai sus)

Diego_pmc ^Discuţie 9 septembrie 2008 22:00 (EEST)

Oameni buni... Citiţi aici. E o explicaţie pe larg a fenomenului. Dacă acest experiment va declanşa Apocalipsa (puţin probabil, chiar spre imposibil), se va întâmpla peste mult prea mult timp. Citiţi şi convingeţi-vă. Şi după aceea să-mi daţi şi mie răspuns la secţiunea anterioară.:D Coco (discuţie) 9 septembrie 2008 22:39 (EEST)

Scrie şi pe en.wp - mâine este programată prima introducere a particolelor pe tot acest circuit. Dacă se primeşte aprobare, pe 21 octombrie se vor accelera particolele până la primele coliziuni. Aşa că staţi liniştiţi că oamenii ăştia ştiu ce fac. Măine nu are ce să se întâmple.  Daniel  Mesaj  9 septembrie 2008 22:52 (EEST)

Mutaţi şi voi discuţia la Oracol, chiar nu are ce căuta aici la Cafenea. --Gutza _D^D+ 9 septembrie 2008 23:53 (EEST)

Azi la 10:00 o să îi dea drumul.  Daniel  Mesaj  10 septembrie 2008 09:29 (EEST)

• Gordon Freeman Is Working On The Doomsday Machine AMDATi (discuţie) 11 septembrie 2008 09:11 (EEST)

[modifică] Premiul Nobel

Există pe undeva vreo listă cu nominalizarile la Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2008? Încă ceva, pe ce dată, mai exact, se decernează Premiul Nobel pentru Literatură?

Mulţumesc. --Tudorτ 11 septembrie 2008 17:07 (EEST)

Din câte ştiu, nominalizările pentru Premiile Nobel sunt ţinute secret timp de 50 de ani, deci probabil nu vom şti până în 2058. Câştigătorul este anunţat de regulă în a doua decadă a lui octombrie (nu ştiu exact ziua în care se va face anunţul anul acesta).--Andrei^discuţie 12 septembrie 2008 03:16 (EEST)

Completare. S-au anunţat nişte date estimative pentru ştiinţe şi pace, dar cel pentru literatură nu se ştie încă.[4]

Completare 2. Da. Nominalizările sunt secrete timp de 50 de ani.--Andrei^discuţie 14 septembrie 2008 02:59 (EEST)

Am urmărit de curiozitate legătura şi dintr-una într-alta am ajuns să caut "Paulescu" pe nobelprize.org (presupun că ştie toată lumea povestea). Ei bine, se pare că omul n-a fost nominalizat (vezi secţiunea "Epilogue"), deci e uşor de înţeles de ce nu l-a primit. Alte detalii la en:Nicolae Paulescu#Nobel Prize controversy. --Gutza _D^D+ 14 septembrie 2008 03:09 (EEST)

[modifică] motociclete

cine a inventat motocicleta ?

mihai

Se pare că în 1868 un american, Sylvester Howard Roper, a inventat o motocicletă cu motor cu aburi, dar ideea nu prea a prins. Motocicletele pe care le cunoaştem astăzi au început cu un model din 1885 inventat de Daimler şi Maybach. Vezi link şi articolul de pe Wikipedia în engleză.--Andrei^discuţie 12 septembrie 2008 03:12 (EEST)

[modifică] etimologie

care este etimologia numelui scrobohaci

cum pot transcrie un articol din limba romana direct in limba engleza?Text aldin

[modifică] Psiholog

As vrea ca dupa ce termin liceul t\TEORETIC "CAROL l" sa merg la facultatea de psihologie din Constanta Titu Maiorescu.As dori sa stiu in ce anume ar consta interviul.Va multumesc anticipat pentru raspuns. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 89.37.214.244 (discuţie • contribuţii).

[modifică] Microsoft Vista

Buna ziua Cum si de unde as putea procura instructiunile de utilizare a sistemului de operare Windows Microsoft Vista? Cu multumiri !--89.36.209.134 (discuţie) 23 septembrie 2008 11:05 (EEST) (adus de la cafenea, GikÜ, 23 septembrie 2008 18:27 (EEST))

Cel mai probabil, la achizitionarea Windows Vista, cutia va contine pe langa DVD-ul bootabil si manualul cu instructiuni (in limba engleza sau romana in functie de versiunea software). -- Jokes Free4Me (discuţie) 17 noiembrie 2008 17:22 (EET)

[modifică] Ajutor in programare

Imi poate spune cineva care sunt resursele minime pentru programare...va multumesc. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Mroly (discuţie • contribuţii). (adus de la cafenea, GikÜ, 23 septembrie 2008 18:27 (EEST))

Cunoştinţe de matematică şi capacitatea de a acumula cunoştinţe de matematică; documentaţie care să includă un tutorial şi descrierea API-urilor folosite; un calculator cu editor de texte şi compilator pentru limbajul folosit.--Andrei^discuţie 23 septembrie 2008 18:38 (EEST)

Pe de altă parte, dacă vă referiţi la resursele minime ale calculatorului, nu există limită minimă pentru asimilarea elementelor de bază şi intermediare. --Gutza _D^D+ 23 septembrie 2008 19:28 (EEST)

Întrebare suplimentară. Apropo de ultimul răspuns, există şi procesoare de un bit? Dacă da, comenzile posibile sînt doar două sau se pot alcătui şi comenzi mai complexe din succesiuni de biţi? — AdiJapan 24 septembrie 2008 08:56 (EEST)

Există. Keyword: One-bit processor. Maşinile multiprocesor pe 1 bit sunt chiar extrem de puternice (supercomputere). --Turbojet 24 septembrie 2008 09:07 (EEST)

Exemple de asemenea procesoare folosite în practică? Nu găsesc decât cărţi pe tema „One-bit processor”. mulţumesc —  Ark  (discuţie) 24 septembrie 2008 10:00 (EEST)

Aveam impresia că la Barcelona aveau unul, dar se pare că m-am înşelat. :( Se pare că doar voiau, dar au optat pentru acesta. Scuze. --Turbojet 24 septembrie 2008 10:56 (EEST)

Oricum sunt convins că se poate face aşa ceva. De exemplu procesorul pe 4 biţi en:Intel 4004 foloseşte instrucţiuni pe 8 biţi şi adrese pe 12 biţi. La fel, procesorul de 1 bit poate exista foarte bine, având instrucţiuni pe 16 sau mai mulţi biţi. Procesarea serială a biţilor nu este neapărat mai înceată decât cea paralelă: de exemplu în transmisia de date se preferă transportul serial ( de exemplu cablurile USB ). Transmisia pe cablu paralel de exemplu poate fi mai înceată decât cea pe cablu serial, pentru că biţii 0 şi 1 nu ajung la destinaţie în acelaşi moment, trebuie aşteptat, dacă un bit e transmis greşit, trebuie retransmişi toţi biţii, etc. —  Ark  (discuţie) 24 septembrie 2008 12:52 (EEST)

Există, ca parte a unor maşini SIMD. În facultate la un moment dat am programat un simulator de Blitzen, care e o maşină cu vreo 128 (parcă) de procesoare pe 1 bit, care procesoare efectuau toate aceeaşi operaţie, fiecare pe un alt bit, şi erau interconectate într-un grid (fiecare avea o legătură cu vecinii lui). E folosit în prelucrări grafice, fiindcă e mai simplu să încarci o imagine întreagă, câte un pixel pe fiecare procesor, iar acele procesoare să efectueze operaţia pe fiecare pixel. Nu prea se potriveşte aici paralela cu transmisia serială, fiindcă procesoarele de 1 bit sunt folosite tocmai la calculul paralel pentru eficientizarea lui (operaţii mai simple, dar efectuate simultan pe date mai multe). Într-adevăr, liniile seriale, din cauza simplităţii lor, sunt mai uşor de adus la viteze mai mari fără overheadul sincronizării, dar în cazul maşinilor SIMD, câştigul dat de paralelism este mult mai mare în anumite aplicaţii. --Andrei^discuţie 24 septembrie 2008 15:19 (EEST)

Mulţumesc. Foarte interesant. — AdiJapan 24 septembrie 2008 15:31 (EEST)

[modifică] Ce programe folosiţi?

Vă rog recomandaţi aici programele pe care le folosiţi şi care vi se par foarte utile. Încep eu:

• editor de text: Notepad2. Foarte mic şi ştie foarte multe. Ştie regexp search, operaţii pe block (strip first char, indent, toggle coments, enclose selection); ştie mai multe encodings (ANSI, UTF-8, Unicode) şi line endings (CR, LF, CR+LF). Mai ştie: tabify, untabify, definire tab (dacă introduce caracterul \t sau n spaţii – n se poate defini).
• file manager: Freecommander. Până nu demult programul era cam slăbuţ, dar ultima versiune este impresionantă: ştie tab-uri, redefinire shortcut keys, are viewer integrat foarte bun
• viewer PDF: Foxit Viewer. Este foarte mic (2-3 MB) şi se încarcă instant. Excelent înlocuitor pentru Adobe Reader.
• înlocuitor pentru Nero (scriere CD-uri): CDBurnerXP. Este gratuit şi funcţionează excepţional.
• Viewer de imagini: Futurix Imager. Nu e aşa bun ca Irfanview sau Faststone dar e gratuit şi pentru uz comercial.
• Addonuri pentru Firefox: Adblock Plus, Tab Kit, Autocopy
• Diverse: Unix Utils - colecţie de programe Unix, pentru Windows: ls, cat, grep, sed, awk, wget etc. —  Ark  (discuţie) 25 septembrie 2008 00:07 (EEST)

---

• Editor ASCII: ConTEXT. Foarte mic şi ştie foarte multe (gratuit).
• Editor text: MS Word :) (am licenţă).
• File manager + FTP client: Total Commander (am licenţă).
• Viewer PDF: Adobe Reader 7 (gratuit).
• înlocuitor pentru Nero (scriere CD-uri): Nero 6 :) (am licenţă).
• Image viewer: Irfanview (gratuit) integrat în Total Commander.
• Image manager: Thumb+ 5 (am licenţă).
• Addonuri pentru Firefox: NoScript (!), FlashGet.
• Diverse: ZA, Avast!, MS Office, Adobe Photoshop, Ulead Gif Animator, uTorrent, multimedia cât hăul (Rippere ;) ), aplicaţii de simulare CFD. NU mă ocup de statistici sau foi de calcul :D --Turbojet 25 septembrie 2008 01:58 (EEST)

---

O fi mai bun Avast decât Avira? Azureus mi se pare cel mai calumea program pentru P2P. Ce programe mutimedia? Ce rippere apropo? Camstudio e free şi foarte bun pt captură video de pe ecran. Virtualdub e bun de encodat filme. SUPER ştie conversii între o grămadă de formate video. ffdshow-tryout pentru codecuri video. en:Computational fluid dynamics? Ce hardware necesită şi cât durează o simulare? Folosiţi mai multe calculatoare în paralel? —  Ark  (discuţie) 25 septembrie 2008 04:11 (EEST)

---

• Acel AV este bun căruia producătorul îi actualizează zilnic sau de mai multe ori pe zi baza de date. Dacă n-ar fi aşa, ar da faliment urgent. Deci, toţi de la care ai licenţă au grijă. Dacă soluţia antivirus pentru un virus nou întârzie peste 8 ore, firma respectivă se poate spânzura.
• Multimedia: DVD TmpAuthor, Ri4m, SUPER, VirtualDub, softul livrat cu tunerul TV/cam.
• CFD: hardware cât ai :) - sigur că în paralel, dacă ai. Acasă am un Intel dual-core 3,6G / 4G RAM cu care pot rula reţele teoretic până la 4 milioane de noduri, la serviciu o reţea de 10 Intel dual-core 2,8G / 2G RAM + serverul lor (mai slab, nu rulează, doar coordonează) pentru care am licenţe cu care pot rula reţele teoretic până la 16 milioane de noduri; am acces la o staţie cu două procesoare AMD dual-core pe 32b, 32G RAM, dar aş prefera un opteron cu 4 AMD 64 dual-core cu 64G RAM (aceste staţii sunt considerate din punct de vedere soft reţele, ca şi calculatorul de acasă, fiecare proces este un punct din reţeaua de calcul). Rularea poate dura de la câteva secunde (lucrările de laborator demonstrative) până la o saptămână non-stop a staţiei ăleia, pentru o variantă (pot fi zeci de variante) - adică atât ne permite timpul. De fapt, timpul este limitativ şi, împreună cu hardul de care dispui/îl poţi procura, determină mărimea problemei pe care o poţi aborda/contracta. Bineînţeles că faţă de cele pe plan mondial e o nimica toată. --Turbojet 25 septembrie 2008 12:00 (EEST)

---

Rar ai ocazia să întâlneşti pe cineva care chiar foloseşte programarea paralelă. Aşa că am întrebări: În aceste simulări, cum e de preferat? Două calculatoare uni-core sau un calculator cu procesor dual-core? Este softul dezvoltat suficient încât dual-core să fie la fel de eficient ca 2 calculatoare uni-core? sau poate dual-core este chiar mai eficient? Aţi remarcat vreo îmbunătăţire de performanţă atunci când a apărut hyper-threading-ul? (cu vreo 2-3 ani înainte de multi-core parcă). Ce „le place mai mult softurilor”? 2 calculatoare unicore în paralel sau 2 unicore pe aceeaşi placă de bază? sau un dual-core? „o staţie cu două procesoare AMD dual-core pe 32b, 32G RAM” – cam cât costă o asemenea staţie? şi de cine este manufacturată?

• Apropo, aţi văzut asta? MIT solves 100-yr old engineering problem – problem of flow separation in fluids
• Era să uit! Softurile de CFD încep să ştie să folosească GPGPU? Se simte ceva diferenţă? —  Ark  (discuţie) 26 septembrie 2008 05:09 (EEST)

---

Eu nu sunt hardist, nici softist, ci doar utilizator. Vă pot spune ca asta în sine poate fi o meserie. Ştiu atâta hard şi soft cât să înţeleg ce se petrece şi să-mi programez „rutinele utilizator” care uneori generează datele de intrare (ex. profile de viteze la intrarea în domeniu). Încerc să vă răspund, totuşi. Specificul problemelor CFD este rezolvarea unui sistem de ecuaţii liniare imens, cu nr. de necunoscute practic egal cu nr. de noduri ale reţelei x nr. de necunoscute pe nod. La calculul paralel, „matricea A” este fragmentată şi distribută pe procese de calcul (alea din task manager). Calcului merge iterativ. După fiecare iteraţie procesele schimbă între ele informaţiile. Acest schimb este extrem de lent prin placa de reţea (!) aşa că aici apare răspunsul la întrebarea dv. cu dual core. Două procesoare (chiar core) pe o MB este o configuraţie mult mai performantă ca două procesoare plasate în unităţi diferite, legate prin plăci de reţea obişnuite. Asta explică şi „goana” după arhitecturi gen supercomputere. La softul meu, v-am spus că o soluţie se obţine în multe ore de calcul. Din soluţie se extrag câteva reprezentări grafice. Nu prea avem ce face cu GPGPU. Nici vorbă de simulare curgeri în timp real cu vizualizare.

Staţia aia nu este ceva ce o firmă din (orice) oraş să n-o poată asambla (cred că aş fi în stare s-o fac şi singur la nevoie - am asamblat vreo 100 de calculatoare în viaţă). Nu ştiu exact preţul (nu e a mea) dar nu sunt motive să treacă peste 5000 EUR. --Turbojet 26 septembrie 2008 15:06 (EEST)

---

[modifică] Getche

Trageţi o privire aici: http://bytes.com/forum/showthread.php?p=3364601#post3364601 Eu, Giku Promitt, am pus intrebarea:

Când scriu următoarele instrucţiuni:

  char c;
  c=getche();

...eu citesc un caracter. Dacă scriu, de exemplu, 'g', atunci c=='g'. Dar cu ce este egal c dacă apăs Enter, Del etc.?

Mă puteţi ajuta? Obositul Giku, //  GikÜ  vorbe  fapte  / joi, 25 septembrie 2008, 00:20, ora României şi RM.

Fiecare caracter are un cod. Iniţial ele erau codificate pe un singur byte (vezi codurile en:ASCII). Mai nou se folosesc şi coduri pe 2 sau mai mulţi bytes, cum ar fi Unicode (cel mai popular este UTF-8). Aici am făcut un tabel cu codurile html până la 1024. Codurile ASCII sunt standard peste tot şi se reprezintă pe 7 biţi (valori între 0 şi 127). Valorile între 128 şi 257 se numesc Extended ASCII şi pot reprezenta caractere diferite (în funcţie de encodarea ANSI). În tabelul respectiv se vede că „g” are codul ASCII 103. O tastă de pe tastatură nu reprezintă neapărat un cod ASCII, UTF-8, sau Unicode. „Enter” este tratat diferit de la un sistem la altul. În Unix, sfârşitul de linie într-un fişier text se marchează cu LF (ASCII 10), Apple foloseşe CR (ASCII 13), Windows foloseşte CR+LF (ASCII 13 urmat de ASCII 10). Cel mai eficient mod de a afla codul ASCII (sau UTF-8 sau Unicode) al unui caracter este să-l introduci într-un fişier text, după care să-l vizualizezi cu un viewer care ştie să afişeze şi codurile hexa. Dar o tastă poate avea reprezentări diferite de la un sistem de operare la altul şi de la un limbaj de programare la altul. De exemplu dacă apeşi pe tasta „săgeată dreapta”, cred că în limbajul C, pe windows, trebuie să apelezi „getche” de două ori - primul caracter va fi ASCII (0) iar al doilea va fi ASCII (n), nu ştiu ce valoare are acel n, dar diferă de la o săgeată la alta. —  Ark  (discuţie) 25 septembrie 2008 01:17 (EEST)

[modifică] A-ţi păsa, să apese

Cum se spune corect?

• „Mulţi au păţit să apese pe F2 şi să nu se întâmple nimic” sau
• „Mulţi au păţit să apase pe F2 şi să nu se întâmple nimic”

• „Am să-i spun, dar nu cred că o să-i pase” sau
• „Am să-i spun, dar nu cred că o să-i pese” sau
• „Am să-i spun, dar nu cred că îi va păsa”

mulţumesc —  Ark  (discuţie) 24 septembrie 2008 11:06 (EEST)

A apăsa (să apese), a păsa. Ultimul e neuzual. Mie-mi pasă, ţie-ţi pasă, lui îi pasă; mie (o) să-mi pese, ţie (o) să-ţi pese, lui (o) să-i pese; mie-mi va păsa, ţie-ţi va păsa, lui îi va păsa. --Turbojet 24 septembrie 2008 11:31 (EEST)

Ark, găseşti răspunsul în dicţionar. De exemplu la DEX online este inclus şi Dicţionarul ortografic al limbii române (Editura Litera Internaţional, 2002) care spune că formele corecte de conjunctiv sînt: să apese şi să pese. De asemenea, DEX online are şi un flexor, vezi în colţul din dreapta-sus, după ce afişezi definiţiile unui cuvînt. Forma de viitor (ultima din lista ta) e corectă şi nu cred că pune probleme.

Turbojet, dacă aţi şti cîte aberaţii scoate Verbix.com nu l-aţi mai recomanda. Acum vreo doi ani le-am trimis o listă lungă de greşeli, dar nu le-au corectat. Cea mai nostimă pe care o ţin minte era (şi este încă) „tu leşi”. Îmi vine să le zic: „Da' mă leşi?” (Argou bucureştean.)

Dar pagina asta nu e pentru discuţii despre greşeli, ci despre articol. — AdiJapan 24 septembrie 2008 11:40 (EEST)

Păi pagina este despre articol, dar articolul conţine un tabel: "Cuvinte şi expresii scrise sau pronunţate greşit". Discutând aici despre greşeli, putem decide dacă unele dintre aceste greşeli sunt suficient de frecvente sau de neclare pentru a fi adăugate la acel tabel.

Despre verbix: într-adevăr, a lăsa. Tabelul include formele „tu leşi” „el/ei lese”. Oare ce înseamnă că le-au scris cu roşu? Nu sunt nici ei siguri de varianta respectivă ? Presupun că e corect „să laşi”. Te rog dacă mai ai mailul respectiv, include-l aici sau scrie-l pe pagina mea de discuţii, vreau să am mai multe exemple de formulări greşite.

Despre dexonline: flexiunile verbului „apăsa” par corecte dar la verbul „păsa”, coloana „conjunctiv prezent” mi se pare catastrofă: „eu (să) păs” (eu (să) apăs merge dar nu şi „eu (să) păs”; „tu peşi”, „noi păsăm”. Corect ar fi „vreau să îmi pese”, „vrei să îţi pese”, „vreţi să vă pese”, deci verbul rămâne „pese” la toate persoanele – la conjunctiv. Sau greşesc? —  Ark  (discuţie) 24 septembrie 2008 13:18 (EEST)

Greşeşti. Verbul a păsa se foloseşte practic numai la persoana a III-a singular. Celelalte forme sînt incluse în tabel oarecum cu forţa. Cînd spui „vreau să-mi pese”, subiectul lui „să pese” nu este „eu”, ci obiectul de care-ţi pasă.

Am căutat în calculator şi nu mai am lista de greşeli de la Verbix.com. Oricum, nu e mare pagubă, există DEX online şi o mulţime de clone ale lui, deci putem oricînd să căutăm. Formele în albastru şi în roşu cred că reprezintă alternanţe fonetice ale rădăcinii. Vezi că toate cele albastre sînt cu „las”, cele roşii cu „les”, iar cele negre cu „lăs”.

Dacă vrei să modifici sau să completezi articolul, te rog. Mi s-a părut că vrei să ştii pentru tine. — AdiJapan 24 septembrie 2008 14:17 (EEST)

Sunt bâtă la gramatică, dar în cazul acesta chiar nu pricep. Uite acuma observ că verbul „a păsa” păssa are semnificaţia de „a merge, a se duce”. La această variantă te referi că se foloseşte doar la persoana a III-a? Eu unul n-am auzit încă de acastă variantă a acestui verb până acuma. Mă refeream la verbul reflexiv „a îţi păsa” (a fi îngrijorat, a fi preocupat). Acest verb se foloseşte la toate persoanele. (îmi pasă, o să îmi pese, vreau să îmi pese etc). Cel puţin aşa am senzaţia. Rog lămuriri —  Ark  (discuţie) 24 septembrie 2008 14:36 (EEST)

Verbul «a păsa» e pe de o parte o rămăşiţă a verbului «pensare» „a gîndi” cu oarece modificare semantică. Verbul omonim cu sensul de «a merge», este un alt «a păsa», cu etimon diferit, prezumtivul «passáre», este prea puţin frecvent, cvasi necunoscut. Nu ştiu dacă are forme de conjugare 100% identice cu ale verbului de care ne... pasă. Poate că le are tot aşa, din moment ce DEX-ul nu specifică altceva.

«să pese» este conjunctivul prezent cu formă pt. persoana a III-a singular, cum a arătat şi d-l AdiJapan. În româneasca cea de toate zilele nu zice nimeni «să păs, să peşi, să păsăm, să păsaţi, ei/ele să pese», dar e evident pt. native-speaker că acestea ar fi formele pt. celelalte persoane + la plural. «o să (+ pronume) pese» nu este construcţia pt. timpul viitor propriu zis, ci e tot o construcţie conjunctivală; viitorul este «(îmi, îţi, îi, ne, vă, le) va păsa». Referitor la comparaţia cu infinitivul: e acelaşi lucru: forma verbului «a păsa» rămîne neschimbată: «a păsa» - ceea ce se schimbă e pronumele în funcţie de persoană; la fel procedăm la conjunctiv, însă utilizînd, după particula «să» forma «pese», diferită de forma pentru infinitiv, «păsa». Desigur, forma pt. conjunctivul prezent se modifică la conjunctivul perfect: «să fi păsat», în combinaţie cu pronumele îmi, îţi, îi, ne, vă, le respectiv formele contrase pt. singular: -mi, -ţi, -i. - Feri Goslar (discuţie) 24 septembrie 2008 19:36 (EEST)

As dori sa comentez una din afirmatiile dvs. O voi face mai jos pentru a nu perturba cronologia discutiei. -- Jokes Free4Me (discuţie) 17 noiembrie 2008 18:30 (EET)

Care este subiectul propoziţiei mie îmi pasă? În niciun caz mie, care este pronume în cazul dativ — subiectul nu poate fi decât în cazul nominativ. Nu este un verb reflexiv, verbele reflexive sunt cele care acceptă complement direct, iar diateza lor reflexivă e formată cu pronume în cazul acuzativ (de ex. eu mă duc, tu te duci, el se duce...). Aici nu există complement direct. Nu ştiu un răspuns exact la întrebarea de la începutul mesajului meu, dar în niciun caz subiectul nu este nici mie nici acel lucru de care îmi pasă —