De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Varşovia Warszawa
—  Capitala Republicii Poloneze  —
Miasto Stołeczne Warszawa
Centrul modern al Varşoviei
Drapel Stemă
Motto: „Semper invicta” (latină Întotdeaună imbatabilă)
Varşovia
Coordonate: 52°13′56″N 21°00′30″E / 52.23222, 21.00833
Ţară	Polonia
Voievodat	Mazovia
Powiat	municipiu
Aşezată	secolul XIII
Drepturi de oraş	aproape 1300
Drepturi de municipiu	2002
Subdiviziuni	18 cartiere Bemowo Białołęka Bielany Mokotów Ochota Praga Nord Praga Sud Rembertów Śródmieście Targówek Ursus Ursynów Wawer Wesoła Wilanów Włochy Wola Żoliborz
Guvernare
- Primar	Hanna Gronkiewicz-Waltz (Platforma Civică, ales {{{lider_ales}}})
Suprafaţă
- Capitala Republicii Poloneze	517  km²
- Metropolitană	6.100,43 km²
Altitudine	100 metri n.m.
Populaţie (est. 2008)
- Capitala Republicii Poloneze	1,706,624 locuitori
- Densitate	3,297.3 loc./km²
- Metropolitană	3,350,000
- Densitate metropolitană	549,14
Fus orar	CET (UTC+1)
- Ora de vară (DST)	CEST (UTC+2)
Coduri poştale	de la 00-001 la 04-999
Prefix telefonic	+4822
Site: {{{sit-nume}}} ({{{sit-limbă}}})

Varşovia (poloneză Warszawa, pronunţat: /varˈʂava/, nume oficial Miasto Stołeczne Warszawa, Oraşul Capitală Varşovia) este capitala Poloniei din 1596, când Regele Sigismund al III-lea a schimbat capitala de la Cracovia. Populaţia Varşoviei în 1999 era de 1,618,468 locuitori. Municipiul este de asemena capitala voievodatului Mazovia fiind localizată în partea central-estică a ţării.

Centrul vechi istoric din Varşovia a fost înscris în anul 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Cuprins 1 Istoria 2 Obiective turistice 3 Stema şi culorile 4 Districte administrative 5 Galerie de imagini 6 Vezi şi 7 Legături externe

[modifică] Istoria

Varşovia este notabilă printre capitalele din Europa nu pentru mărimea sa, vârsta sa, sau frumuseţea sa, ci pentru indestructibilitatea sa. Este un phoenix care a renăscut de mai multe ori din cenuşa războiului. Suferind daune mari în timpul ocupărilor suedeză şi prusacă din 1655-1656, a fost asaltată din nou în 1794, când armata rusă a masacrat populaţia suburbiilor varşoviene.

Pe 27 februarie, 1861 o mulţime din Varşovia a protestat împotriva ocupaţiei ruse a Poloniei, fiind omorâţi de către trupele ruseşti cinci protestatari.

Pe 1 august, 1944, populaţia oraşului a început Revolta varşoviană; după ratarea acesteia, oraşul a fost distrus din ordinul lui Hitler; suburbiile malului stâng, controlate de germani, au fost golite de populaţia rămasă, iar clădiriile au fost demolate. După război varşovienii s-au întors, iar oraşul a revenit la rolul său de capitală a Poloniei şi de centru social, politic, economic, ştiinţific şi cultural al ţării. Multe dintre străzile, clădiriile şi bisericile istorice au fost restaurate conform formei lor iniţiale. Centrul istoric al Varşoviei a intrat în 1980 pe lista UNESCO a Locurilor de Moştenire Mondială.

[modifică] Obiective turistice

• Palatul de cultură
• Palatul Łazienki
• Palatul Wilanów
• Cimitirul Powązki
• Wieliczka Poland Salt Museum

[modifică] Stema şi culorile

Dintr-a doua parte a secolului al XVIII-lea, stema Varşoviei a fost o sirenă cu sabie şi scut în mâini, reprezentând creatura care în legendă a condus un prinţ la acest loc, cerându-i să fondeze oraşul. Mottoul oraşului este "Contemnit procellas" ("Învinge furtuniile").

Culorile oraşului sunt galben şi roşu aranjate ca două benzi într-un steag - galben sus şi roşu jos.

[modifică] Districte administrative

Varşovia este divizată în 18 entităţi distincte cu propriul corp administrativ:

Cartier	Populaţie	Suprafaţă
Mokotów	217 651	35,4 km²
Praga Południe	187 845	22,4 km²
Wola	143 996	19,26 km²
Ursynów	137 716	44,6 km²
Bielany	136 485	32,3 km²
Śródmieście	135 000	15,6 km²
Targówek	124 316	24,37 km²
Bemowo	100 588	24,95 km²
Ochota	93 192	9,7 km²
Praga Północ	74 304	11,4 km²
Białołęka	64 000	74 km²
Wawer	62 656	79,71 km²
Żoliborz	50 934	8,5 km²
Ursus	44 312	9,35 km²
Włochy	36 276	28,63 km²
Rembertów	21 893	19,30 km²
Wesoła	18 482	22,6 km²
Wilanów	14 032	36,73 km²
Totul	1 690 821	517,90 km²

[modifică] Galerie de imagini

Palatul prezidenţial	thumb|Varşovia 1900	Stare Miasto	Biserică poloneză
Palatul Łazienki	Piata Centrala - Orasul Vechi	Banca Nationala	Palatul Łazienki

[modifică] Vezi şi

• Locuri din patrimoniul mondial
• Pactul de la Varşovia
• Brigada de Pompieri a Varşoviei
• Metroul din Varşovia

[modifică] Legături externe

• Diagramă cu zgârie-norii din Varşovia
• Harta oraşului (în poloneză)
• Revolta din 1944 din Varşovia (în poloneză)
• Hotel in Varşovia
• Imagini de epocă
• Pagina oficială a oraşului
• Palatul culturii şi al ştiinţei
• Fotografie panoramică a centrului oraşului
• Arhitectura modernă în Varşovia
• Viaţa în Varşovia - Ghid de călătorie şi al evenimentelor
• Portalul oficial al oraşului
• Un sit despre arhitectura oraşului înainte de război

v • d • m Polonia — Polonezi — Limba poloneză
Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Educaţie • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Împărţire administrativă • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Turism
Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal

v • d • m Municipiile Poloniei
Biała Podlaska • Białystok • Bielsko-Biała • Bydgoszcz • Bytom • Chełm • Chorzów • Cracovia • Częstochowa • Dąbrowa Górnicza • Elbląg • Gdańsk • Gdynia • Gliwice • Gorzów Wielkopolski • Grudziądz • Jastrzębie-Zdrój • Jaworzno • Jelenia Góra • Kalisz • Katowice • Kielce • Konin • Koszalin • Krosno • Legnica • Leszno • Lublin • Łomża • Łódź • Mysłowice • Nowy Sącz • Olsztyn • Opole • Ostrołęka • Piekary Śląskie • Piotrków Trybunalski • Płock • Poznań • Przemyśl • Radom • Ruda Śląska • Rybnik • Rzeszów • Siedlce • Siemianowice Śląskie • Skierniewice • Słupsk • Sopot • Sosnowiec • Suwałki • Szczecin • Świętochłowice • Świnoujście • Tarnobrzeg • Tarnów • Toruń • Tychy • Varşovia • Włocławek • Wrocław • Zabrze • Zamość • Zgierz • Zielona Góra • Żory

v • d • m Capitalele Europei
Amsterdam  · Andorra la Vella  · Ankara  · Atena · Baku  · Belgrad  · Berlin  · Berna  · Bratislava  · Bruxelles  · Bucureşti  · Budapesta  · Chişinău  · Copenhaga  · Dublin  · Helsinki  · Kiev  · Lisabona  · Ljubljana  · Londra  · Luxemburg  · Madrid  · Minsk  · Monaco  · Moscova  · Oslo  · Paris  · Podgorica  · Praga  · Reykjavík  · Riga  · Roma  · San Marino  · Sarajevo  · Skopje  · Sofia  · Stockholm  · Tallinn  · Tirana  · Vaduz  · Valletta  · Varşovia  · Vatican  · Viena  · Vilnius  · Zagreb

v • d • m Capitalele voievodatelor Poloniei
Białystok • Bydgoszcz • Cracovia • Gdańsk • Gorzów Wielkopolski • Katowice • Kielce • Lublin • Łódź • Olsztyn • Opole • Poznań • Rzeszów • Szczecin • Toruń • Varşovia • Wrocław • Zielona Góra