Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Articolul acesta se referă la regiunea Moldova. Pentru Republica Moldova, vedeţi Republica Moldova.

Bucovina, Moldova de apus şi Basarabia sunt părţi ale Moldovei istorice, azi împărţită între România (46%), Republica Moldova (36%) şi Ucraina (18%)

Moldova istorică, colorată în galben

România cu regiunile istorice

Moldova este o regiune istorică, actualmente aflându-se pe teritoriile României (46%), Republicii Moldova (36%) şi Ucrainei (18%).

În Evul Mediu, Principatul Moldovei era unul dintre cele trei state româneşti, întinzându-se de la munţii Carpaţi până la Nistru, la Marea Neagră şi la Dunăre. Sub acţiunea imperiilor vecine, Moldova istorică (Principatul Moldovei) a pierdut teritorii (Bucovina în 1775 şi Basarabia în 1812), partea apuseană rămasă autonomă, unindu-se în 1859 cu Ţara Românească pentru a forma România. La rândul ei, Basarabia a fost împărţită în 1940 între Republica Moldova şi Ucraina, căreia i-au fost atribuite ţinutul Hotin şi Bugeacul.

În România, în mod curent se numeşte Moldova partea de vest a fostului Principat, pe malul drept al Prutului, parte care s-a unit în 1859 cu Ţara Românească.

Cuprins

1 Istorie
2 Denumirea ţării în documente
3 Cronologie
4 Note
5 Bibliografie
6 Legături externe
- 6.1 Muzee din Moldova
7 Vezi şi:

[modifică] Istorie

Articol principal: Istoria Moldovei

Sub conducerea unor domnitori precum Ştefan cel Mare, Moldova a reuşit să-şi menţină independenţa faţă de otomani şi să facă faţă a numeroase năvăliri, precum sunt cele ale tătarilor.

Moldova devine în secolul XVI un stat tributar Imperiului Otoman, iar in secolul al XVIII-lea autonomia îi este redusă considerabil. În 1775, Imperiul Otoman cedează partea din nordul Moldovei (Bucovina), Imperiului Habsburgic, iar în 1812, cedează Rusiei, teritoriul dintre Prut si Nistru, (Basarabia). In 1856, 3 judete din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail si Bolgrad) reintra in componenta Moldovei. În 1859, Moldova se uneşte cu Ţara Românească, pentru a forma Principatele Unite, numite apoi România (din 1862), sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

In 1918, Basarabia şi Bucovina se vor uni cu România, dar aceste regiuni (cu excepţia Bucovinei centrale şi de sud) vor fi ocupate de URSS în 1940 şi 1944, formând o republica sovietică aparte.

Anumite părţi din Moldova istorică (Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, judeţul Hotin şi Sudul Basarabiei - cunoscută şi ca Basarabia veche) fac astăzi parte din Ucraina.

Petru Rareş, Bogdan al III-lea şi Ştefan cel Mare — frescă de la Mănăstirea Dobrovăţ

[modifică] Denumirea ţării în documente

În actele cancelariei domneşti ţara era denumită: Moldova după râul cu acelaşi nume. Uneori apare şi numele de: Moldo-Valahia, adică Valahia Moldovenească.
Grecii o denumeau: Ruso-Vlahia, adică Valahia de lângă Rusia; sau Mauro-Valahia, adică Valahia neagră (de la pădurile de nepătruns). Pentru Ţara Românească, grecii foloseau denumirea Ungro-Valahia, adică Valahia dinspre Ungaria.
Turcii foloseau denumirile: Bogdanili, adică ţara lui Bogdan după numele domnitorului care a întemeiat-o; sau Cara-Bogdan însemnând Bogdania neagră (cu referire la pădurile de nepătruns)^[1].

[modifică] Cronologie

Oraşe atestate documentar pe teritoriul viitorului stat Moldova: 940/965 - Cetatea Albă (Maurocastro), 1174 - Bârlad, 1241 - Baia, cca. 1274 - Chilia, 1310 - Hotin, 1340 - Siret^[2].
1164 - Nicetas Choniates scrie în cronica bizantină despre locuitorii de "la hotarele Galiţiei"^[3].
1241 - Năvălesc tătarii între Carpaţi şi Nistru^[4].
1300 - O pecete cu inscripţia "civitas Moldavia" (în limba latină) atestă existenţa oraşului Baia^[5].
1310 - Sunt cunoscute aşezările Ţeţina (la vest de Cernăuţi) şi Hotin (sediu episcopal catolic)^[6].
1325 - Românii moldoveni de pe teritoriul viitorului stat Moldova luptă alături de poloni, ruteni, şi lituanieni împotriva margravului de Brandenburg^[7].
1326 - O oaste de "walachi" îl ajută pe regele polon Wladislav Lokietek^[8].
1343 - Voievodul maramureşean Dragoş, trimis de regele Ungariei îi bate pe tătari şi-i alungă peste Nistru^[9].
1345 - Sunt atestate documentar mănăstirile franciscane de la Baia, Siret şi Cosmin^[10].
1350 - La Botoşani colonia de armeni de aici îşi construieşte prima biserică^[11].
1352/1353 - Regele Ludovic cel Mare al Ungariei înfiinţează o nouă provincie numită Moldova în fruntea căreia îl numeşte pe maramureşeanul Dragoş^[12].
1359 - Are loc descălecatul lui Bogdan I care obţine independenţa Moldovei ca stat.^[13]
cca. 1391 - Urcă pe tron Roman I, pe care hrisoavele îl numesc voievod al Moldovei de la munţi şi până la mare^[14].
1420 - În timpul lui Alexandru cel Bun are loc prima luptă a moldovenilor cu turcii care atacă fără succes Cetatea Albă^[15].
Din secolul al XV-lea, Moldova este împărţită în Ţara de Sus şi Ţara de Jos la care se adaugă Bugeac (Basarabia veche)^[16]
1467 - Ştefan cel Mare si Sfant invinge la Baia oastea ungară condusă de Matei Corvin^[17].
1475 - La Vaslui, Ştefan cel Mare şi Sfânt spulberă oastea de 120.000 de soldaţi a lui Soliman^[18].
1484 - Turcii iau Cetatea Albă şi Chilia^[19].
1497 - Regele polon Ioan Albert este înfrânt de Ştefan cel Mare şi Sfânt la Codrii Cozminului^[20].
1538 - Turcii iau Bugeacul cu Tighina^[21].
1574 - Ioan Vodă cel Viteaz este trădat de boieri şi ucis cu cruzime de turci^[22].
1600 - Mihai Viteazul devine şi domnitor al Moldovei şi realizează unirea celor 3 ţări române^[23].
1711 - Poarta otomană instaurează domniile fanariote, iar ca primul domnitor este numit Nicolae Mavrocordat^[24].
1713 - Hotinul devine raia turcească^[25].
1775 - Austria ia nordul Moldovei pe care îl numeşte Bucovina^[26].
1812 - Rusia ia partea de est a Moldovei, dintre Prut şi Nistru, pe care tot ruşii o numesc Basarabia^[27].
1821 - Are loc Eteria lui Alexandru Ipsilanti^[28].
1822 - Se restabilesc domniile pământene prin numirea lui Ioniţă Sandu Sturdza^[29].
1848 - Revoluţia din Moldova are un caracter petiţionar^[30].
1856 - Moldova primeşte înapoi de la ruşi 3 judeţe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad şi Ismail, dar sunt luate din nou de Rusia în 1878^[31].
1859 - Cele 2 Principate Române se unesc sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza^[32].

[modifică] Note

^ Giurescu&Giurescu, p.246
^ Giurescu&Giurescu, p.239
^ Giurescu&Giurescu, p.211
^ Giurescu&Giurescu, p.209
^ Giurescu&Giurescu, p.210
^ Giurescu&Giurescu, p.211
^ Giurescu&Giurescu, p.211
^ Giurescu&Giurescu, p.211
^ Giurescu&Giurescu, p.210
^ Giurescu&Giurescu, p.211
^ Giurescu&Giurescu, p.211
^ Giurescu&Giurescu, p.210
^ Predescu, p.109
^ Giurescu&Giurescu, p.269
^ Giurescu&Giurescu, p.286
^ Predescu, p.562
^ Giurescu&Giurescu, p.301
^ Giurescu&Giurescu, p.302
^ Giurescu&Giurescu, p.308 şi Predescu, p.563
^ Giurescu&Giurescu, p.310
^ Giurescu&Giurescu, p.332 şi Predescu, p.563
^ Giurescu&Giurescu, p.334
^ Giurescu&Giurescu, p.406
^ Giurescu&Giurescu, p.492
^ Giurescu&Giurescu, p.493
^ Giurescu&Giurescu, p.493/p.499 şi Predescu, p.563
^ Predescu, p.563 şi Giurescu&Giurescu, p.493
^ Giurescu&Giurescu, p.912
^ Giurescu&Giurescu, p.562
^ Giurescu&Giurescu, p.586
^ Predescu, p.563 şi Giurescu&Giurescu, p.606
^ Giurescu&Giurescu, p.610

[modifică] Bibliografie

Enciclopedia Cugetarea,(1940), Lucian Predescu
Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi,(1975), Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu

[modifică] Legături externe

[modifică] Muzee din Moldova

Muzeul Vrancei
Muzeul Ştefan cel Mare din Vaslui
MUZEUL VASILE PARVAN, BARLAD
PALATUL CULTURII IASI

[modifică] Vezi şi:

v • d • m

Regiuni istorice ale României

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova

Categorie: Moldova