Dzisiaj jest czwartek, 04 grudnia 2008 r. 339 dzien roku
Languages:ar | id | bg | ca | ceb | cs | da | de | et | en | es | eo | fr | he | hr | it | ko | lt | hu | nl | ja | no | pl | pt | ru | ro | sk | sl | sr | fi | sv | te | tr | uk | zh






REKLAMA
mp3

Literatură pentru copii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Literatura pentru copii este un gen literar care se adresează unui anumit segment de vârstă, respectiv celor aflaţi la anii copilăriei sau ai adolescenţei (de la 1 an până la 18 ani). Este un gen literar care s-a născut în secolul al XIX-lea şi a cunoscut o explozie abia în secolul al XX-lea.

Prima specie a acestui gen o constituie basmele (vezi basm). Ele au circulat, iniţial, pe cale orală, fiind apoi culese, şi, după modelul celor populare, au fost scrise basmele culte. Primele scrieri pentru tineret, cum erau cele ale lui Charles Perrault, se adresau, în acelaşi timp, şi adulţilor. Jeanne Marie Leprince de Beaumont a scris opere în mod special pentru acest public receptor.

În aceeaşi epocă, publicul tânăr şi-a însuşit cărţi care nu fuseseră iniţial scrise pentru el, precum Călătoriile lui Gulliver, Don Quijote şi, desigur, Robinson Crusoe, recomandat copiilor de către Jean-Jacques Rousseau.

Datorită dificultăţii în definirea literaturii pentru copii, este de asemenea dificil de urmărit istoria literaturii pentru copii până în punctul precis de început. În 1658 Jan Ámos Komenský a publicat prima carte informaţională cu ilustraţii Orbis Pictus;se consideră că aceasta este prima carte cu ilustraţii publicată special pentru copii. Publicarea cărţii lui John Newbery în 1744 intitulată A Little Pretty Pocket-Book, care se vindea cu o minge pentru băieţi sau o perniţă de ace pentru fetiţe, este considerată a fi un punct de reper pentru începutul cititului din plăcere mai ales pentru copii. Precedent lui Newbery, literatura pentru copii era destinată pentru informarea celor tineri, deşi exista o vastă tradiţie de transmitere a poveştilor pentru copii şi adulţi prin viu grai, şi multe povestiri au fost considerate mai apoi inadecvate pentru copii, cum ar fi povestirile lui Charles Perrault, care puteau fi consiferate prea familiare. În plus, o parte din literatură care nu se adresa cititorilor copii era dată copiilor de către adulţi. Printre cele mai timpurii exemple în limba engleză a acestor ficţiuni pentru adulţi se numără operele Thomas Malory Morte d'Arthur şi poveştile lui Robin Hood.

Cuprins

[modifică] Caracteristici fundamentale

Există câteva dezbateri referitor la ce cuprinde literatura pentru copii. Există unele opinii conform cărora literatura pentru copii este literatură scrisă special pentru copii, deşi multe cărţi care erau destinate iniţial publicului adult sunt acum catalogate ca lucrări pentru copii, de exemplu operele lui Mark Twain, Prinţ şi cerşetor sau Huckleberry Finn. Se manifestă de asemenea şi tendinţa contrară, în care lucrări de ficţiune, iniţial scrise sau prefabricate pentru copii, sunt considerate ca fiind cărţi pentru adulţi. Ca martor la aceste lucruri, în anii următori, prestigioasele premii Whitbread Awards au fost acordate de două ori unor cărţi ce erau destinate iniţial copiilor: lucrarea lui Philip Pullman, The Amber Spyglass, şi a lui Mark Haddon, The Curious Incident of the Dog in the Night-time. Premiul Nobel pentru literatură a fost de asemenea acordat unor autori care au adus mari contribuţii literaturii pentru copii, cum ar fi Selma Lagerlöf şi Isaac Bashevis Singer. Deseori este dificil de răspuns la întrebarea dacă o anumită carte este o carte destinată copiilor sau nu, de exemplu, Hobbit-ul de J. R. R. Tolkien.

Pe deasupra, există anumite dezbateri dacă non-ficţiunea este sau nu literatură (şi o dezbatere separată conform căreia non-ficţiunea ar trebui să fie numită non-ficţiune sau informaţională). În timp ce ALSC are un premiu special pentru non-ficţiune, numit Sibert Medal, cărţile non-ficţionale au câştigat ocazional premiul Newbery Medal, primul premiu pentru cărţile adresate copiilor din Statele Unite (de remarcat lucrarea lui Russell Freedman din 1988, Lincoln: A Photobiography).

Mulţi autori sunt specializaţi în cărţi pentru copii. Alţi autori sunt bine-cunoscuţi pentru lucrările lor pentru publicul adult, dar au scris, de asemenea, şi cărţi pentru copii, cum ar fi operele lui Aleksei Tolstoi, Cheiţa de aur sau aventurile lui Burratino, şi ale lui Carl Sandburg Povestirile Rootabaga. În unele cazuri, cărţi destinate publicului adult, cum este lucrarea lui Jonathan Swift, Călătoriile lui Gulliver, au fost editate (sau bowdlerizate) în aşa fel încât să pară mult mai adecvate pentru copii.

O tentativă de a identifica caracteristicile unei lucrări numite 'literatură pentru copii' a condus la o linie călăuzitoare generală. Nu există o regulă perfectă şi, pentru fiecare trăsătura identificatoare, există multe excepţii, ca şi multe cărţi pentru adulţi care împărtăşesc aceste caracteristici.

Caracteristici Exemple de literatură pentru copii Cărţi pentru adulţi care corespund profilului literaturii pentru copii
Vândute sau scrise pentru copii To Kill a Mockingbird de Harper Lee a fost, la origine, scrisă sau comercializată pentru copii, iar acum este înainte de toate o carte pentru copii. The Stinky Cheese Man and Other Fairly Stupid Tales de Jon Scieszka este o carte extrem de populară în rândul adulţilor, probabil mai mult astfel decât în rândul adulţilor.
Copiii sunt protagonişti My Friend Mr. Leaky de J.B.S. Haldane este o carte pentru copii având ca protagonist un adult. All the Pretty Horses de Cormac McCarthy este o carte pentru adulţi având ca protagonist un copil. Este de notat faptul că multe cărţi pentru adulţi, cu protagonişti copii devin de facto cărţi pentru tineri atunci când se stabileşte ca acestea să fie folosite în şcoli.
Nu conţin teme pentru adulţi şi sunt 'potrivite pentru copii' -- un criteriu problematic, deoarece mulţi specialişti sunt de păreri diferite asupra unor teme cum ar fi (de exemplu tulburări alimentare, violuri, abuz sexual, închisoare, război) şi care sunt considerate potrivite atunci când lipsesc. Junk de Melvin Burgess este despre consumul de heroină, No Laughter Here de Rita Williams-Garcia este despre FGM. A Pale View of Hills de Kazuo Ishiguro nu conţine teme nepotrivite, nici nu conţine mult gen ficţional pentru adulţi.
Relativ scurte Harry Potter and the Order of the Phoenix de J.K. Rowling, Summerland de Michael Chabon Jonathan Livingston Seagull de Richard Bach
Conţin ilustraţii, în anumite cărţi scrise pentru copii The Tulip Touch de Anne Fine este o carte pentru copii ilustrată. Maus de Art Spiegelman este un roman grafic pentru adulţi.
Sunt scrise într-un limbaj simplu Skellig de David Almond The Woman Warrior de Maxine Hong Kingston
Sunt orientate înspre un anumit subiect cu mai mult dialog şi evenimente şi cu descrieri şi reflecţii puţine The Red Pony de John Steinbeck Jurassic Park de Michael Crichton
Tratează temele dezvoltării, creşterii, ajungând la o anumită vârstă şi la maturizare Fantastic Mr Fox de Roald Dahl A Portrait of the Artist as a Young Man de James Joyce, deşi se poate lua în considerare nota de mai sus despre cărţile pentru adulţi cu copii protagonişti.
Încercări didactice, educaţionale sau de educare a copiilor pentru a putea face faţă problemelor din societate şi problemelor de comportament; pe de altă parte, conţin povestiri fantastice şi aventuri Encyclopedia Brown de Donald J. Sobol The Fountainhead de Ayn Rand, The Picture of Dorian Gray de Oscar Wilde
Sfârşit fericit, în care binele triumfă asupra răului Bridge to Terabithia de Katherine Paterson, Rhymes with Witchesde Lauren Myracle The Nightingale Legacy de Catherine R. Coulter

Editorii au încercat să împartă literatura pentru copii în subdiviziuni corespunzătoare pentru diferite vârste. În Statele Unite, aceste subdiviziuni au fost marcate ca lucrări pentru pre-cititori, cititori timpurii, cărţi divizate pe capitole şi tineri adulţi. Acestea sunt estimativ echivalente grupelor de vârstă cuprinse între 0-5, 5-7, 7-11 ani ( câteodată subdivizate în alte 2 grupe, cea cuprinsă între 7-9 ani şi pre-adolescenţii), şi cărţi pentru adolescenţi. Totuşi, criteriile pentru care sunt astfel divizate sunt la fel de vagi şi problematice ca şi criteriile pentru definirea cărţilor pentru copii, în aspectul lor general. O distincţie clară este ceea a cărţilor pentru copii de vârste mai fragede, care tind să conţină ilustraţii, dar Cărţile ilustrate şi trăsăturile acestora vizează toate nivelurile de vârstă şi ambele sexe. Ca o regulă generală, implicitul cititor al unei cărţi pentru copii este cu 1-3 ani mai mare decât protagonistul acesteia. (Exemple contrare: opera lui Orson Scott Card, Jocul lui Ender, nu neapărat scrisă pentru copii, dar cooptată de publicul tânar

[modifică] Serii celebre

Succesul unei cărţi pentru copii impulsionează deseori autorul să prelungească povestea printr-o continuare a acesteia, sau chiar să lanseze o întreagă serie de cărţi. Unele lucrări sunt concepute de la origine ca o serie: J. K. Rowling a declarat întotdeauna în interviuri că planul ei original era să scrie nu mai puţin de şapte cărţi despre Harry Potter, iar câţiva autori, ca prolificii Enid Blyton şi R. L. Stine, păreau incapabili să scrie o singură carte de bază, fără ca aceasta să nu aibă urmări. În câteva cazuri, seriile au supravieţuit autorilor lor, fie pentru că editorii, în mod public, au angajat noi autori care să continue seriile după moartea creatorului original (cum a fost cazul când Reilly şi Lee au angajat pe Ruth Plumly Thompson să continue Seria cărţiilor Vrăjitorul din Oz, dupa decesul autorului original L. Frank Baum), fie pentru că numele sub care scria autorul original era reţinut ca un brand-nom-de-plume pentru serii (cum a fost cazul lui Franklin W. Dixon şi seriei Băieţii Hardy, Carolyn Keene şi seriilor lui Nancy Drew, şi V. C. Andrews şi seriilor Florile din Mansardă).

[modifică] Opere fundamentale ale literaturii pentru copii

Colecţiile de basme sunt una din cele mai timpurii forme ale ficţiunii publicate, care nu şi-au pierdut niciodată efectul magic pe care îl au asupra copiilor, deşi câteva din poveştiile clasice sunt înfiorătoare şi nu au fost iniţial culese pentru copii. Faimoşi culegători şi repovestitori ai basmelor sunt Charles Perrault, fraţii Grimm, Hans Christian Andersen şi Andrew Lang.

[modifică] Altele

[modifică] Lista autorilor români care au scris poezie pentru copii

[modifică] Căsuţa cu personaje (Recunoaşteţi autorul?)

[modifică] Lista autorilor români de proză pentru copii

[modifică] Lista autorilor români care au scris literatura pentru adolescenţi

[modifică] Lista editurilor din România specializate

  • Editura Audiobooks [5]
  • Editura Ion Creangă
  • Editura Tineretului
  • Editura Corint Junior

[modifică] Vezi şi

[modifică] Premii pentru literatura pentru copii

Câteva premii semnificative la categoria literatură pentru copii:

  • Statele Unite

Majoritatea premilor sunt acordate de catre American Library Association Association for Library Service to Children. Ele includ Medalia Newbery pentru redactare, Medalia Caldecott pentru ilustrare, Medalia Sibert pentru informaţionalitate, Medalia Wilder pentru dăinuirea de-a lungul timpului, Premiul Batchelder pentru lucrările traduse , Premiul Coretta Scott King pentru lucrări ale unui scriitor African-American, şi Medalia Belpre pentru lucrările unui scriitor Latino.


  • Franţa
  • Premiul Baobab
  • Premiul Tam-Tams
  • Premiul Presei Tinere
  • Premiul Vrăjitorilor
  • Premiul Incoruptibililor

[modifică] Legături externe

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Literatur%C4%83_pentru_copii

Polska, Dolar, Forex


Wikipedia jest zarejestrowanym znakiem towarowym Wikimedia Foundation
Wszystkie materiay pochodz z Wikipedii, obite s licencj GNU Free Documentation License