Iernut
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||||||
| Amplasare | |||||||||
| Ţară |  România |
||||||||
| Judeţ | Mureş | ||||||||
| Atestare documentară | 1257 | ||||||||
| Populaţie ([[Recensământul populaţiei din {{{recensământ}}} (România)|{{{recensământ}}}]]) | 9.523 (2002) | ||||||||
| Suprafaţă | 106,36 km² | ||||||||
| Densitatea populaţiei | 89 loc./km² | ||||||||
| Altitudinea medie | m n.m. | ||||||||
| Localităţi componente |
Cipău, Deag, Lechinţa, Oarba de Mureş, Porumbac, Racameţ, Sălcud, Sfântu Gheorghe | ||||||||
| Primar | Ioan Nicoara |
||||||||
| Sit web | ro Site oficial al primăriei | ||||||||
 |
|||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Poziţia oraşului în cadrul regiunii | |||||||||
| [[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Iernut]] | |||||||||
| Harta administrativă a oraşului | |||||||||
Iernut, colocvial Ernot, Iernot, (în maghiară Radnót, în germană Radnuten) este un oraş în judeţul Mureş, Transilvania, România. Oraşul este situat în vestul judeţului, pe râul Mureş, pe DN13 la 2 kilometri de intersecţia acestuia cu DN14A.
Cuprins |
[modifică] Istoric
- Localitatea este atestată documentar din anul 1257 cu numele de Ranoltu. Pe situl oraşului s-au găsit vestigii ale unei colonii romane. În urma săpăturilor arheologice s-au descoperit unele fragmente ceramice aparţinând epocii neolitice (4500-2500 î.C.) În pofida existenţei dovezilor arheologice de necontestat din perioadele anterioare, cel mai vechi document scris care s-a păstrat datează abia din anul 1257]. Aici a trăit şi Mihai Apafi al II-lea, principe al Ardealului.
- În perioada anilor 1461-1700 Iernutul capătă statutul de târg (oppidum-Radnot),un târg de vite care avea centrul în apropierea actualei periferii a oraşului.
- În acest oraş a fost confecţionată şi instalată o copie a "Statuii Lupoaicei" (“Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român.
- În anul 1944, în lunile septembrie-octombrie in apropierea oraşului Iernut s-au dat cele mai grele lupte de pe teritoriul României din cel de-al doilea război mondial. În acest interval scurt de timp şi-au pierdut viaţa 11.000 de militari români.
- În perioada interbelică Iernutul a făcut parte din judeţul Târnava-Mică (interbelic) şi a fost reşedinţa Plasei Iernut.
- Iernutul a făcut parte, succesiv din Dacia, din Imperiul roman, din formaţiuni statale specifice începutului de evul mediu (românia populară, cnezat, voievodatul lui Gelu) din voievodatul Transilvaniei dominat de nobilimea maghiară (sec XII – XVI), din principatul Transilvaniei aflat sub suzeranitate otomană (sec. XVII – XVII), din Imperiul habsburgic (sec. XVII – XIX), din Imperiul austro-ungar (1867–1918).
- La data de 17.04.1989 localitatea Iernut a devenit oraş.
- În Iernut primul primar sub guvernare românească a fost Ioan Ghip participant la primul război mondial şi membru al gărzii naţionale din Iernut la vremea respectivă.
[modifică] Nume
- Numele Ranoltu, atestat documentar din 1257, provine de la numele germanic Reinold (de:Reinold, fr:Renaud (prénom)), al posesorului feudal al ţinutului respectiv (la fel ca Villa Herbordi pentru Blaj etc.)
[modifică] Geografie
- Relieful are un aspect tipic deluros, cu unele suprafeţe de şes în parte stângă a Mureşului, acestea fiind de fapt terase ale râului Mureş. Cea mai înaltă dintre aceste terase se află şi la cea mai mare distanţă de localitate, aceasta fiind la Cigaşe, la o altitudine de 448m, următoarea terasă de la I.S.C.I.P, de 8-10m, este una de oraş, altă terasă este cea aluvionară şi este adesea inundată.
În partea dreaptă a Mureşului există un număr redus de terase, locul acestora fiind luat de versanţii cu pante accentuate şi/sau chiar abrupte. Între Iernut şi Lechinţa pantele abrupte suferă prăbuşiri masive datorate înclinării pantelor şi subsăparilor apei Mureşului ducând la un aspect de mocro-relief, vegetaţia ducând lipsă completă. Valea Mureşului are o deschidere largă (3-5 km). Interfluviile sunt rotunjite, afectate de alunecări şi rupturi, altitudinea lor maximă fiind de 496m.
- Clima din partea de podiş este una continentală, moderată de dealuri şi pădure. Localizarea Iernutului în partea centrală a Podişului Transivaniei, străjuit de lanţurile masive ale Carpaţilor, cu o mare deschidere în partea de NV formează invaziile maselor de aer umed din direcţiile vestice. Carpaţii Orientali constituie o barieră climatică faţă de invaziile maselor de aer din E şi NE.
Temperatura medie a aerului se situează între -28,3 grade Celsius şi +39 grade Celsius. Cea mai caldă lună a anului este iulie iar cea mai rece este în ianuarie. Ultimele zile cu temperaturi de 0C apar de obicei la sfârşitul lui aprilie, primele îngheţuri apar în octombrie şi durează de obicei 190 de zile. Cele mai însemnate cantitaţi de precipitaţii cad în luna iunie iar cele mai reduse în martie, rezultând o medie anuală de 627,1 mm. Intensitatea vânturilor este redusă şi doar vânturile din NV se apropie de 3m/s.
[modifică] Personalitaţi
- József Balogh (1701-1756)
- Márton Hamar (5 februarie 1927 – Bucureşti, 25 martie 1987) Zoolog.
- Endre Jeney (26 august 1891 – Debrecen, 10 august 1970) Paleolog, Profesor universitar.
- Csilla Kákonyi (*28 mai 1940)
- Zsigmond Kornis (1578 – Iernut, 3 noiembrie 1648) Magnat al Transilvaniei.
- János László (*7 februarie 1934) Violonist.
- Hortenzia Meleg (*10 iulie 1961)
[modifică] Populaţie
Evoluţia populaţiei la recensăminte: 
- În perioada socialistă populaţia Iernutului a ajuns la cele mai înalte cote, în localitate existând multe ferme şi sere, motiv pentru care Iernutul era supranumit Micul Dalas, condiţiile de trai fiind foarte bune.
- La recensământul din anul 1930 au fost înregistraţi 2.464 locuitori, dintre care 1.414 maghiari, 826 români, 127 ţigani, 84 evrei ş.a. Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 1.148 reformaţi, 786 greco-catolici, 310 romano-catolici, 96 ortodocşi, 84 mozaici ş.a.
- La recensământul din 2002 au fost înregistraţi 9.523 de locuitori, dintre care 7.229 români, 1.426 maghiari, 852 ţigani, 12 germani şi 4 de alte naţionalităţi. Majoritatea locuitorilor aflaţi în Iernut muncesc la centrala termoelectrică Iernut aflată la aproximativ un kilometru de localitate şi obţin unele din cele mai mari salarii din zonă.
- La alegerile locale din 2004 a fost ales primar Vasile Cornea (PSD).
- Iernut este înfrăţit cu oraşul belgian Sint-Katelijne-Waver din anul 2001.
- Populaţia Iernutului este în scădere din cauza lipsei locurilor de muncă.
- Iernut împlineşte în anul 2007 750 ani de existenţă la a zecea sărbătoare a zilelor Iernutului.
- Instituţile de învăţământ din Iernut sunt Liceul Energetic cu ultimele renovări făcute în 2004 şi Şcoala Generală Iernut.
- Codul poştal din Iernut este 545100.
- Echipa de fotbal din Iernut se numeşte C.S. Iernut şi ea a ajuns pentru prima dată în divizia C în anul 2007.
[modifică] Localizare
Iernut, parte componentă a judeţului Mureş, este situat în partea centrală a Podişului Transilvaniei, pe cursul mijlociu al râului Mureş între localităţile Târgu Mureş (30 km) şi Luduş (14 km), la latitudine nordică de 46°27′13″ şi longitudine estică de 24°14′0″. Altitudinea absolută de 286m se află în zona bisericii romano-catolice. Suprafaţa lui de 106 km2 ocupă 1,5%-2% din judeţul Mureş.
Oraşul Iernut se găseşte pe malul drept al râului Mureş, pe Drumul Naţional DN15, respectiv pe Drumul European E60, între Târgu Mureş, Turda şi Cluj-Napoca. Comunele învecinate Iernutului sunt: Adămaş, Bichiş, Bogata, Cucerdea, Cuci, Iclănzel, Ogra.
[modifică] Economia
- În agricultură Iernut a înregistrat de a lungul anilor una din cea mai mare producţie de grâu din judeţ.În anul 2007 această producţie fiind în medie de 3.649 kilograme de grâu la hectar şi cea mai mare producţie a anului din judeţ.
- Centrala Termo-electrică situată la ieşirea din Iernut aduce cel mai mare venit localităţii. Alte ramuri ale economiei sunt BCR-ul, Banca Transilvania,micile magazine, restaorantele, gara C.F.R., transportul între sate, ferma Silvaur şi lacurile piscicole de la periferie.
[modifică] Demografie
În 2002 demografia Iernutului era următoarea:
- Români (75,91%)
- Maghiari (14,97%)
- Romi (Ţigani) (8,94%)
- Alţii sau nedeclaraţi (0,18%)
[modifică] Legături externe
[modifică] Obiective turistice
- Biserica Reformată-Calvină edificată în stil gotic între 1486-1593. În cimitirul bisericii se găsesc vechi pietre funerare, iar turnul ei a fost ridicat în 1909.
- Pentru pescuitul recreativ/sportiv şi agrement sunt destinate heleşteele nr.1 şi nr. 2 cu o suprafaţă totală de 109 ha luciu de apă.
- Castelul Kornis - Rakoczi - Bethlen din Iernut a fost construit de Gáspár Bogáti în stil renascentist (1545). Ancadramentul portalului datează din 1574, fiind realizat tot în stilul Renaşterii. Clădirea a fost modificată între 1650-1660 de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea, după planurile arhitectului veneţian Agostino Serena. Edificiul îmbină elemente ale goticului târziu cu elemente renascentiste. A funcţionat o bună perioadă de timp ca liceu agricol dar în prezent este lăsat în voia sorţii, nemaiocupându-se nimeni de el.
- Monumentul eroilor de la Oarba de Mureş
|
|
||
|---|---|---|
| Municipii | Reghin • Sighişoara • Târgu Mureş |  |
| Oraşe | Iernut • Luduş • Miercurea Nirajului • Sărmaşu • Sângeorgiu de Pădure •Sovata • Târnăveni ( |
|
