Haţeg
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||||||
| Amplasare | |||||||||
| Ţară |  România |
||||||||
| Judeţ | Hunedoara | ||||||||
| Atestare documentară | |||||||||
| Populaţie ([[Recensământul populaţiei din {{{recensământ}}} (România)|{{{recensământ}}}]]) | 10.935 (2002) | ||||||||
| Suprafaţă | km² | ||||||||
| Densitatea populaţiei | loc./km² | ||||||||
| Altitudinea medie | m n.m. | ||||||||
| Localităţi componente |
Nălaţvad, Silvaşu de Jos, Silvaşu de Sus | ||||||||
| Primar | Nicolae Timiş, PNL | ||||||||
| Sit web | ro Primăria Haţeg | ||||||||
 |
|||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Poziţia oraşului în cadrul regiunii | |||||||||
| [[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Haţeg]] | |||||||||
| Harta administrativă a oraşului | |||||||||
Haţeg (în maghiară Hátszeg) este un oraş în judeţul Hunedoara, Transilvania, România. Are o populaţie de 10.935 locuitori.
Cuprins |
[modifică] Istoric
- În 1765, localitatea a fost militarizată în întregime şi a făcut parte din Compania a II-a de graniţă a Regimentului I de Graniţă de la Orlat până în 1851, când a fost desfiinţat.
[modifică] Demografie
Evoluţia populaţiei la recensăminte: 
[modifică] Toponimia
Prima menţiune a Ţării Haţegului (Terra Harszoc) apare în Diploma Ioaniţilor din anul 1247. În 1276 aflăm de un nobil haţegan, numit Comes de Haczak. Un alt nobil, Nicolaus de Hatzak, este atestat la 1317. Alte atestări: Hatzag (1349), villa Hatzak (1360), civitas Hachzak (1366), Hathzak (1380).[1]
Numele poate veni din maghiară, de la hat-szék, adică „şase scaune de judecată”, înţeles ca „districtul celor şase scaune”, ori de la hát-szeg, „cetatea de pe vârful din spate”.[2]
O alta ipoteză: harszoc ar veni de la cuvântul hârs, care în limba cumană înseamnă „urs”.[3]
[modifică] Obiective turistice
- MANASTIREA PRISLOP, la 13 km nord-vest de Haţeg, întemeiată de călugarul Nicodim, in 1404, cu sprijinul domnitorului Mircea cel Bătrân. A fost construita în plan triconc si este singura de acest fel din Transilvania. Al doilea ctitor al manastirii a fost Domnita Zamfira. Se spune ca Domnita Zamfira era foarte bolnava cand a venit la Prislop si s-a vindecat band apa din izvorul cu puteri tamaduitoare din curtea manastirii. Mormantul ei se afla in pronaosul bisericii. Avutul cel mai de pret al manastirii este icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, daruita tot de domnita Zamfira in 1580.
Unul din staretii manastirii, Ioan de la Prislop, a fost timp de 20 de ani (1585 -1605) Mitropolit al Transilvaniei. Parintele Arsenie Boca, el este considerat al treilea ctitor al manastirii pentru ca, timp de 41 de ani cat a fost staret si, apoi, duhovnic al manastirii, a reorganizat-o, a reconstruit-o si a pictat-o, dandu-i stralucirea de astazi. Din 1976, Prislopul este manastire de maici. In 1991 a fost infiintat in incinta ei Seminarul Teologic Monahal Sfanta Ecaterina, cu o durata de scolarizare de cinci ani.
- MANASTIREA CETATEA COLT, situata în comuna Râu de Mori
- CETATEA COLT, se pare ca scriitorul Jules Verne a scris despre aceasta cetate, construita de fam.Candea in sec.XV in apropierea com. Rau de Mori, situata pe varful unui deal.
- SARMIZEGETUSA, ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se afla la 17 km de Hateg pe DN68. Din anul 108 si pana in 271 cea mai importanta metropola de pe teritoriul Daciei Romane.
- CASTELUL DE LA SANTAMARIA ORLEA, acest castel feudal a fost construit in sec.XVI pe malul Raului Mare - cel mai bine pastrat monument din zona, azi han turistic.
- BISERICA DIN DENSUS, construita in sec.XII pe un sit din sec.IV. - foarte bine pastrat cu fresca interioara acest ciudat edificiu al Tarii Hategului a fost obiectul multor controverse iscate intre diferiti oameni de stiinta, dornici de a-i stabili originea. Unii au considerat ca la inceput biserica a fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus, ucis de daci; altii vorbeau de un fost templu roman al zeului Marte; Nicolae Iorga plaseaza construirea monumentului in secolul al XVI-lea, iar istoricul de arta Vataseanu, in ultimul sfert al secolului al XIII-lea.
Se presupune ca biserica veche din Densus a suferit mari modificari de-a lungul timpului si, in special, la sfârsitul secolului al XIII-lea. Construita din bolovani de râu, caramida cu inscriptii romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare, etc., luate desigur din Ulpia Traiana, biserica din Densus are un aspect straniu, stârnind totodata admiratie si uimire. In semiintunericul care stapâneste interiorul acestei masive constructii se disting cu greu fragmente de pictura ramase peste ani. Picturile de pe registrele superioare ale peretilor naosului ca si de pe altar apartin zugravului Stefan. Semnatura cu care acesta si-a pecetluit opera se poate vedea si azi. Profilate pe un fond ultramarin, figurile executate vadesc realele calitati artistice ale mesterului. Particularitatile operei zugravului Stefan ne trimit cu gândul la pictura bisericii Sf. Nicolae din Curtea de Arges, realizata in secolul al XIV-lea. Asemanarea duce la presupunerea ca acest mester ar fi fost un reprezentant al artei din Tara Româneasca in Transilvania.
- BISERICA Sântămărie Orlea, biserică reformată, odinioara ortodoxa, ridicata in piatra de cnezii din familia Candea la sfarsitul sec. XIII in stil romantic, alcatuita dintr-o nava dreptunghiulara tavanita, cu turn decrosat pe fatada de vest, tribuna de lemn pe stalpi de zid la vest, si un altar dreptunghiular boltit in cruce pe nervuri.
In interior se afla un ansamblu de pictura murala comportand trei straturi realizate in trei etape succesive: primul, cuprinzand doua cruci de consecratie,apartinand chiar etapei construirii bisericii; al doilea, opera a unui pictor peregrin originar din sud-vestul peninsulei Balcanice, datat printr-o inscriptie fragmentara la 1311, caruia ii pot fi atribuite picturile din naos; al treilea strat reprezentat de picturile din altar, datorate, se pare unui pictor local si de cele de pe peretii de sub tribuna, datorate unui pictor peregrin de formatie occidentala, datand probabil din perioada anilor 1400.
- PARCUL NATIONAL RETEZAT, Declarat Parc National in 1935 Rezevatia Retezat cu peste 80 lacuri glaciare este unul din cele mai importante destinatii turistice.
Cabane si situri turistice in Gura Zlata, Rausor, Lapusnicu Mare, Pietrele, Rotunda, Buta, Bucura, Zanoaga, Poiana Pelegii, Campusel, Stana de Rau, Rau Mare.
- REZERVATIA DE ZIMBRI, la 3 km de oras pe DN66, cea mai renumita rezervatie de crestere a zimbrilor.
[modifică] Bibliografie
- Radu Popa, La începuturile evului mediu românesc. Ţara Haţegului, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988
- Ioan Pătruţ, Onomastică românească, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980
- Neagu Djuvara, Iarăşi despre Negru Vodă şi „Descălecătoare” în Magazin Istoric, August 2000
[modifică] Legături externe
[modifică] Note
- ^ vezi: Ioan Pătruţ (p. 111) şi Radu Popa (pp. 72, 98)
- ^ vezi: Radu Popa (p. 73)
- ^ vezi: Neagu Djuvara
 |
Acest articol despre o localitate din judeţul Hunedoara este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui. |