De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Făgăraş

stemă amplasare
Amplasare	45°50′41″N, 24°58′27″E
Ţară	România
Judeţ	Braşov
Atestare documentară	1291
Populaţie (2002)	35.759
Suprafaţă	36,41 km²
Densitatea populaţiei	982,12 loc./km²
Altitudinea medie	m n.m.
Localităţi componente	{{{componenţă}}}
Primar	Mănduc Constantin Sorin, PNL, din 2008[1]
Sit web	ro Sit oficial
[[Imagine:|200px|Poziţia oraşului Făgăraş în cadrul regiunii]]
Poziţia oraşului în cadrul regiunii
[[Imagine:{{{harta oraşului}}}|200px|Harta administrativă a oraşului Făgăraş]]
Harta administrativă a oraşului

Făgăraş (în maghiară Fogaras, în germană Fogarasch, Fugrasch) este un municipiu din judeţul Braşov, Transilvania, România. Are o populaţie de 35.759 locuitori.

Înainte de Unirea Transilvaniei cu România, Făgăraşul era centrul admninistrativ al comitatului Făgăraş, iar în perioada interbelică oraşul a fost reşedinţa judeţului Făgăraş.

Cuprins 1 Geografie 2 Originea denumirii şi istorie 3 Demografie 4 Unităţi de învăţământ 5 Obiective turistice 6 Personalităţi 7 Note şi referinţe 8 Bibliografie 9 Legături externe 10 Galerie de imagini

[modifică] Geografie

Coordonatele geografice: longitudinea estică 24º58’17”, latitudinea nordică 45º50’32”.

Unul dintre oraşele importante din centrul României, oraşul Făgăraş, se află situat pe traseul şoselei DN1, la 66 km de oraşul Braşov şi 76 km de oraşul Sibiu, pe malul râului Olt. Din punct de vedere geografic oraşul Făgăraş este situat în zona numită Ţara Făgăraşului, una dintre cele mai vechi şi importante zone geografice şi etno-culturale din România. Această zonă se mai numeşte Ţara Oltului şi se învecinează cu Ţara Loviştei, Ţara Bârsei şi Ţara Amlaşului (trebuie să considerăm termenul de ţară ca venind de la ţarină, pământ). În Ţara Făgăraşului se regăsesc numeroase vestigii istorice, culturale şi edificii religioase care atestă vechimea acestor meleaguri, cum ar fi:

• - Biserica Evanghelică, din Cincu (secolul al XII-lea),
• - Mănăstirea Cisterciana, din satul Cârţa (1202),
• - Bazilica, din satul Hălmeag (secolul al XIII-lea),
• - Biserica fortificată, din satul Cincşor (secolul al XIV-lea),
• - Casa Memorială "Badea Cârţan", din satul Cârţişoara.

[modifică] Originea denumirii şi istorie

Aşezarea este atestată documentar din anul 1291 sub numele Fogros. Etimologia acestuia poate fi maghiară, de la numele propriu Fogor, sau peceneagă, de la combinaţia Fagar šu, apa frasinului. Istoricul Nicolae Iorga menţionează ipoteza că pe când Făgăraşul era în formare, acesta s-ar fi aflat în preajma unui bogate păduri de fag, iar localitatea şi-ar fi luat numele de la acest copac, devenind în timp Făgăraş. Această explicaţie ignoră însă forma iniţială Fogros, care stă la baza numelui german Fogarasch.

Cetatea a fost construită în anul 1310 de Ladislau Apor, iar în jurul acesteia s-a format treptat localitatea Făgăraş, care a dat şi numele Munţilor Făgăraşului.

În timp, oraşul a devenit un important centru politic, mai ales datorită găzduirii dietelor, ca reşedinţă princiară, precum şi pentru faptul că în secolele XVI-XVII a fost scaun superior de judecată.

Arhitectura istorică a oraşului trimite cu gândul la meşteşugarii care s-au aşezat în Târgul Făgăraşului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole şi ale micilor meşteşugari. Stilul arhitectural este puternic influenţat de cel al coloniştilor saxoni, îmbinat începând cu sec. al XVIII-lea cu barocul austriac.

În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocenţiu Micu-Klein a decis organizarea în Ardeal a unei conscripţiuni (recensământ), la Făgăraş au fost recenzaţi doi preoţi: Toma (ortodox) şi Petru (greco-catolic). Funcţiona o biserică românească (greco-catolică) (Sf. Nicolae), iar populaţia românească a localităţii era formată din 183 de familii, adică un număr de circa 915 persoane. ^[2]

[modifică] Demografie

Conform datelor recensământului din 1930 populaţia oraşului era de 11.841 locuitori, dintre care 7.094 români (54,2%), 4.246 maghiari (26,7%), 969 germani (12,4%), 388 evrei (4,9%) ş.a.

Din punct de vedere confesional populaţia era alcătuită în 1930 din 2.734 ortodocşi (34,9%), 1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformaţi (14,4%), 1.055 romano-catolici (13,5%), 779 lutherani (9,9%), 180 unitarieni (2,3%) ş.a.

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

[modifică] Unităţi de învăţământ

• • Colegiul Naţional "Doamna Stanca", instituţie ce oferă predare atât în limba germană cât şi în cea română. Este singurul colegiu din judeţul Braşov care oferă bursă guvernamentală elevilor, dându-le şansa de a studia în străinătate.
  • Colegiul Tehnic "Aurel Vijoli";
  • Colegiul Naţional "Radu Negru" - (şcoală-pilot a învăţământului făgărăşan);
  • Liceul Agro-industrial "Dr. Ioan Şenchea";
  • 7 şcoli generale;
  • Grădiniţe.

[modifică] Obiective turistice

• Cetatea Făgăraş. Construcţia a început la sfârşitul secolului al XIV-lea, pe locul unei cetăţi de pământ din secolul al XII-lea. A fost transformată în castel fortificat în secolul al XVI-lea, devenind reşedinţă princiară din secolul al XVII-lea. În prezent, Cetatea Făgăraşului adăposteşte Muzeul "Ţării Făgăraşului", Biblioteca Municipală Făgăraş, precum şi un restaurant-cramă.

• Casa în care a locuit episcopul român unit Inocenţiu Micu-Klein între anii 1729 şi 1737.
• Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul a fost ridicat în anul 1931 din iniţiativa şi prin contribuţia “Societăţii de ajutor şi cultură” din Galaţi-Făgăraş. Autorul este sculptorul Dănilă Scheneider. Obeliscul se află amplasat pe strada Gheorghe Doja nr.70 şi cinsteşte memoria ostaşilor români căzuţi în Primul Război Mondia. Obeliscul este susţinut de un soclu în trepte şi este realizat din gresie. La bază se află un vultur din bronz, cu aripile desfăşurate, cu o cruce în cioc, aşezat pe o cască militară. În partea superioară este fixată o cruce într-o coroană din lauri. În plan frontal, pe o placă, este o inscripţie comemorativă.
• Municipiul Făgăraş poate fi un excelent punct de plecare pentru turistul care doreşte să facă ascensiuni, de diferite grade de dificultate, în Munţii Făgăraş.
• Complexul Turistic Sâmbăta de Sus (la 690 m altitudine), unde există o mulţime de locuri de cazare la hoteluri, vile şi cabane, şi unde se pot vizita obiective istorice şi de artă religioasă: Mănăstirea "Constantin Brâncoveanu", Academia Ecumenică de la Sâmbăta... De aici, vara sau iarna, călătorul poate porni, pe Valea Sâmbetei, pe un traseu destul de uşor, care duce, în 2 - 3 ore, la cabana cu acelaşi nume, aflată în Munţii Făgăraş, la altitudinea de 1401 metri. Cabana Valea Sâmbetei are circa 50 de locuri de cazare, la prici. De la cabana Valea Sâmbetei, turistul poate face o ascensiune până la Fereastra Mare a Sâmbetei (2180 metri altitudine), iar de acolo poate porni, dacă este antrenat şi bine echipat, spre Vârfurile Viştea Mare (2527 m), Moldoveanu (2544 m), ş.a.m.d.^[4]; ^[5]; ^[6].

[modifică] Personalităţi

• Negru Vodă - Radu Negru, voievod legendar al Ţării Româneşti (cca 1290 - 1300);
• Vladislav Vlaicu, « Vajvoda Transalpinus et banus Zeverino necnon dux de Fogaras », voievod al Ţării Româneşti, (1364 - 1377);
• Mircea cel Bătrân, voievod al Ţării Româneşti, (1386 - 1394 şi 1397 - 1418). « Eu cel întru Hristos Dumnezeu bine credinciosul şi bine cinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul Io Mircea, mare voievod şi domn, cu mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu stăpânind şi domnind toată ţara Ungrovlahiei şi părţile de peste munţi, încă şi spre părţile tătăreşti, şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg şi Banatului de Severin domn şi de amândouă părţile de peste toată Dunărea şi până la Marea cea Mare şi cetăţii Dârstorului stăpânitor ». ^[7]
• Ştefan Mailat, voievod şi principe al Transilvaniei (1534 - 1540). « Stephanus Maylad liber dominus terre Fogaras Wayvoda Transylvaniae et Siculorum Comes »^[8];
• Mihai Viteazul (1593 - 1601) voievod unificator al Ţării Româneşti, al Transilvaniei şi al Moldovei (în anul 1600);
• Doamna Stanca (Soţia lui Mihai Viteazul);
• Gabriel Bethlen (1580 - 1629), principe al Transilvaniei între anii (1613 – 1629);
• Ioan Inocenţiu Micu Klein, (născut la Sadu, în 1692 - decedat la Roma, în 1768), episcop român unit (greco-catolic) de Alba Iulia şi Făgăraş (1728 - 1751), a avut reşedinţa episcopală la Făgăraş, între anii 1732 - 1737;^[9]
• Ioan Puşcariu, căpitan de Făgăraş;
• Ion Codru-Drăguşanu (1818 - 1884), călător, memorialist, vice-căpitan al Comitatului Făgăraş;
• Nicolae Densuşianu (1846 – 1911), istoric, membru corespondent al Academiei Române;
• Aron Densuşianu (1837 – 1900), poet şi critic literar, membru corespondent al Academiei Române;
• Ovid Densusianu, fiul lui Aron Densuşianu, filolog, lingvist, folclorist, istoric literar şi poet, academician, profesor la Universitatea din Bucureşti, s-a născut la Făgăraş, în 1873, şi a murit la Bucureşti, în 1938.
• Ioan Şenchea, conducător al românilor din Făgăraş (Partidul Naţional Român din Transilvania), (1900 – 1916) ^[10];
• Virgil Fulicea (1906 – 1979), sculptor;
• Ştefan Câlţia, pictor, (născut la 15 mai 1942, la Braşov);
• Ion Gavrilă Ogoranu (1923 - 2006) luptător anti-comunist, în grupul din Munţii Făgăraş, fost elev al actualului Colegiu Naţional "Radu Negru";
• Octavian Paler (1926 - 2007), publicist, fost elev actualului Colegiu Naţional "Radu Negru", promoţia 1945;
• Laurenţiu (Liviu) Streza, născut în 1947, arhiepiscop şi mitropolit ortodox al Ardealului, fost elev al actualului Colegiu Naţional "Radu Negru", promoţia 1965.
• Radu Anton Roman (născut la 19 august 1948, Făgăraş - † la 29 august 2005, Bucureşti), jurnalist, scriitor şi realizator TV.

[modifică] Note şi referinţe

1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2008. Biroul Electoral Central. Accesat la data de 19 iunie 2008.
2. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, (pp. 303, 409).
3. ^ Fotografie din 21 iulie 2005
4. ^ Ovidiu Maniţiu, Făgăraşul, Călăuza Turistului, Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, Bucureşti, 1963, (pp. 58-61).
5. ^ Ioan Ciupea, Făgăraş, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1983, (pp. 104-106, 113-114).
6. ^ Valentin Bălăceanu, Hedda Cristea, Munţii Făgăraşului, Ghid turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1984, (p. 186).
7. ^ Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri şi pînă azi, Editura Albatros, Bucureşti, 1971, (p. 281).
8. ^ Ioan Ciupea, Făgăraş, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1983, (pp. 31-32).
9. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, passim.
10. ^ Ioan Ciupea, Făgăraş, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1983, (pp. 58-59).

[modifică] Bibliografie

1. Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri şi pînă azi, Editura Albatros, Bucureşti, 1971.
2. Ioan Ciupea, Făgăraş, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1983.
3. Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini pînă în zilele noastre, Ediţia a III-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992.
4. Pr. dr. Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale şi a Bisericii româneşti de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură "Viaţa Creştină", Cluj-Napoca, 1994.
5. Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, pp. 303, 409.
6. Ovidiu Maniţiu, Făgăraşul, Călăuza Turistului, Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, Bucureşti, 1963.
7. Valentin Bălăceanu, Hedda Cristea, Munţii Făgăraşului, Ghid turistic, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1984.

[modifică] Legături externe

• Primăria Făgăras
• Colegiul Naţional "Radu Negru" din Făgăras
• Colegiul Naţional "Doamna Stanca" din Făgăraş
• Starea vremii la Făgăraş
• Ghid cu informatii turistice detaliate din zona Fagaras
• România în imagini - Oraşul Făgăraş

v • d • m Municipii şi oraşe ale judeţului Braşov
Municipii	Braşov • Codlea • Făgăraş • Săcele
Oraşe	Ghimbav • Predeal • Râşnov • Rupea (Cohalm) • Victoria (Ucea Fabricii, Ucea Roşie, Ucea-Colonie) • Zărneşti

[modifică] Galerie de imagini

Centrul vechi al Făgăraşului

Centrul vechi al Făgăraşului 2

Cetatea Făgăraşului în anii 30

Doamna Stanca, bust din bronz de Spiridon Georgescu (1938)

v • d • m Localităţi ce fac parte din Ţara Făgăraşului denumită şi Ţara Oltului
Oraşe	Avrig • Victoria• Făgăraş
Comune	Arpaşu de Jos• Beclean • Cârţa • Cârţişoara • Comăna • Drăguş • Hârseni • Hoghiz • Lisa • Mândra • Părău • Porumbacu de Jos • Racoviţa • Recea • Sâmbăta de Sus • Scoreiu • Şercaia • Şinca • Şinca Nouă • Turnu Roşu • Ucea • Viştea • Voila

v • d • m Municipii şi oraşe ale judeţului Braşov
Municipii	Braşov • Codlea • Făgăraş • Săcele
Oraşe	Ghimbav • Predeal • Râşnov • Rupea (Cohalm) • Victoria (Ucea Fabricii, Ucea Roşie, Ucea-Colonie) • Zărneşti