De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ce de-a 11-a ediţie a Encyclopædiei Britannica (1910 – 1911) este cea mai faimoasă ediţie a Encyclopædiei Britannica. ^[1] Câteva dintre articolele acesteia au fost scrise de renumiţi savanţi ai vremii. Articolele sunt încă valoroase şi prezintă interes pentru savanţii moderni, ca şi artifact cultural al secolului al XIX-lea, de altfel ele conţin un număr de probleme pentru studentul modern şi nu trebuie folosite ca sursă primară unică. Ediţia din 1911 nu mai este restricţionată de copyright şi este disponibilă online, părţi din ea fiind incluse cu grijă în alte enciclopedii şi lucrări online.

Cuprins 1 Fondare 2 Britannica 1911 în secolul XXI 3 Referinţe 4 Legături externe

[modifică] Fondare

A fost modificată de către Hugh Chisholm. O parte din articole au fost scrise de către cei mai cunoscuti învăţaţi ai vremii, precum Edmund Gosse, J.B. Bury, Algernon Charles Swinburne, John Muir, Prince Peter Kropotkin, T.H. Huxley, şi William Michael Rossetti, şi alţi autori foarte cunoscuţi la acea vreme.

[modifică] Britannica 1911 în secolul XXI

Ediţia din 1911 a Enciclopediei britanice nu mai este restricţionată de drepturile de autor şi este disponibilă în multe forme moderne. Deşi la vremea ei reprezenta o sursa sigură de informaţie pentru cititorii moderni, câteva articole au devenit neinteresante datorită unor motive care includ naţionalismul sistematizat, polemica autorilor, istoria religioasă (vieţile sfinţilor), inexactitatea istorică. Articolele referitoare la subiecte sensibile care ar putea, de exemplu, să aducă prejudicii naţionalismului britanic cum ar fi Primul Imperiu Francez sunt cosiderate în zilele noastre de mare influenţă. Unele articole sunt polemice, cum ar fi descrierea evenimentului “Baia de sânge” de la Stockholm unde autorul este părtinitor cu una din tabere în detrimentul celeilalte. Articolele referitoare la nobili sunt adeseori hagiografii cum ar fi cazul lui Umberto I al Italiei care este o propagandă facută în favoarea unui rege perceput de majoritatea populaţiei ca fiind un tiran urât de popor. Multe articole sunt pur şi simplu neactuale, cum ar fi cele referitoare la ştiinţă şi mecanică sau cele referitoare la aşezări geografice, de exemplu menţionarea reţelelor de cale ferată si feriboturi în oraşe în care aceste mijloace de transport nu mai sunt utilizate.

Datorită faptului că ediţia din 1911 a Enciclopediei britanice este de domeniu public, a devenit o sursă comună de informaţie. Oricum Enciclopedia britanică din 1911 nu trebuie utilizată ca sursă primară de informaţie, referinţa directă trebuie facută doar de un expert în domeniu sau de către o persoană care verifică sursa de informaţie înainte de publicare, pentru a se asigura că materialul respectă standardele moderne şi cercetările actuale. Chiar şi în 1930 ediţia din 1911 îşi arăta “vârsta”; Amos Urban Shirk care a citit atât ediţia a 11-a cât şi cea de-a 14-a ediţie în 1930, afirma că în a 14-a ediţie se poate vedea o mare îmbunătăţire faţă de ediţia a 11-a, marea majoritate a materialelor fiind rescrise complet.

Enciclopedia Britanică din 1911 a fost utilizată în multe proiecte moderne cum ar fi Wikipedia şi Enciclopedia Gutenberg.

Secţiune	De la		La
Volumul 1:	A	–	Androphagi	[1]
Volumul 2.1.1:	Andros, Sir Edmund	–	Anise	[2]
The following sections are still being processed at PGDP. Access to the web pages requires (free) registration.
Volumul 2.1.2+:	Anjar	–	Argentina	[3]
Volumul 2.2:	Argentina	–	Austria	[4]
Volumul 3.1:	Austria, Lower	–	Bassoon	[5]
Volumul 3.2:	Bassoon	–	Bisectrix	[6]
Volumul 4.1:	Bishârîn	–	Borgia, Lucrezia	[7]
Volumul 4.2:	Bordeaux	–	Bréquigny	[8]
Volumul 4.3:	Bréquigny	–	Bulgaria	[9]
Volumul 4.4:	Bulgaria	–	Calgary	[10]
Volumul 5.1:	Calhoun, John Caldwell	–	Cape Colony	[11]
Volumul 5.2:	Cape Colony	–	Cat	[12]
Volumul 5.3:	Cat	–	Ceramic
Volumul 5.4:	Caucusus	–	Chatelaine	[13]
Volumul 6.1:	Chàtelet	–	Chicago	[14]
Volumul 6.2:	Chicago	–	Chiton	[15]
Volumul 6.3:	Chiton	–	Cincinnati	[16]
Volumul 6.4:	Cincinnatus	–	Cleruchy	[17]
Volumul 6.5:	Clervaux	–	Cockade	[18]
Volumul 6.6:	Cockaigne	–	Columbus, Christopher	[19]
Volumul 6.7:	Columbus, Christopher	–	Condottiere	[20]

[modifică] Referinţe

1. ^ Dintre toate cărţile de referinţă, există una deosebită, un star, o lucrare care reţine lustrul ei prăfuit şi o orchestră feroce de aderenţi regali, după aproape un secol de la publicarea acesteia. Magia enciclopediei Britannica, ediţia a 11-a (Accesată în 7 februarie, 2005)

• All There is to Know (1994), edited by Alexander Coleman and Charles Simmons. Subtitled: "Readings from the Illustrious Eleventh Edition of the Encyclopædia Britannica". ISBN 0-671-76747-X
• Gillian Thomas (1992). A Position to Command Respect: Women and the Eleventh Britannica New Jersey: The Scarecrow Press, ISBN 0810825678.

[modifică] Legături externe

Free, public-domain resources:

• Full-page scans in both png and tiff format, at Tim Starling's Wikisource page.
• Project Gutenberg Volume I
• The Project Gutenberg Volume II

• A proposed 1911 Encyclopedia in Wiki format
• Wikisource Project for 1911 Wikipedia