De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol sau această secţiune pare să conţină cercetare originală. Dacă articolul nu poate fi rescris conform politicii Wikipedia, atunci trebuie şters.

Constanţa
—  Municipiu  —
Farul
Stemă
Constanţa
Coordonate: 44°10′24″N 28°38′18″E / 44.17333, 28.63833
Ţară	România
Regiuni de dezvoltare	Sud-Est
Judeţ	Constanţa
Fondare	secolul VI î.Hr. ca Tomis
Guvernare
- Primar	Radu Ştefan Mazăre (PSD, ales 2000 - 2004 - 2008)
Suprafaţă
- Municipiu	1.121,66  km²
- Urbană	124,89 km²
- Metropolitană	2.235,03 km²
Altitudine	25 metri n.m.
Populaţie (2002)[1]
- Municipiu	310.471 locuitori
- Densitate	2.486 loc./km²
- Metropolitană	550.000 locuitori
Site: Primaria-Constanţa.Ro (ro en)

Constanţa (în turcă Kustendji sau Köstence) este cel mai vechi oraş locuit din România. Este un important municipiu şi un centru cultural, economic şi social de referinţă. La 1 ianuarie 2008 populaţia a fost de 303,7 mii de locuitori.^[2] Municipiul Constanţa beneficiază în realitate de o populaţie mai mare decât arată statisticile oficiale datorită faptului că este lipit de oraşele Năvodari şi Ovidiu, precum şi de comuna Agigea. Aceste trei localităţi, deşi au administraţii proprii, sunt practic cartiere ale municipiului. Populaţia lor, Năvodari 33.767 locuitori, Ovidiu 13.174 locuitori şi Agigea 5.400 locuitori, având un total de peste 50.000 locuitori, deşi beneficiază de serviciile oferite de oraşul Constanţa (spitale, pompieri, taximetre, restaurante, etc.), nu este inclusă la populaţia municipiului. În schimb, Zona Metropolitană Constanţa, care este formată din 14 localităţi aflate la cel mult 30 km. distanţă de municipiu, este a doua zonă urbană din România ca număr de locuitori, după Bucureşti, cu aproximativ 550 000 locuitori.^[3] Constanţa are cel mai mare port din bazinul Mării Negre şi al patrulea din Europa, cu perspectiva de a deveni al doilea ca mărime, după Rotterdam.^[4] Constanţa este capitala judeţului Constanţa, cel mai mare oraş din întreaga Dobroge (incluzând şi teritoriul din Bulgaria), precum şi din Regiunea de dezvoltare Sud-Est. Constanţa a fost fondata sub numele de Tomis, în urma colonizării greceşti a Pontului Euxin de către colonişti greci din Milet în secolele VII-V î.Hr. Tomis („locul tăierii”) este o referinţă la legenda lui Iason şi a navei Argo: Iason îl luase ostatic pe fiul regelui Colhidei (Georgia de azi) şi fugărit fiind de acesta, poposi în peninsulă, ucise băiatul şi răspândi bucăţile ca să-l întârzie pe rege, ce trebui să le caute şi să le adune pentru funeralii.

Cuprins 1 Geografie 1.1 Localizare 1.2 Ape 1.3 Clima 2 Istorie 2.1 Fondarea oraşului 2.2 Rădăcini culturale 2.3 Dezvoltarea economiei 3 Politică şi administraţie 3.1 Zona metropolitană 3.2 Proiecte 3.3 Cartiere 4 Economie 4.1 Construcţiile 5 Transport 5.1 Transport public 6 Turism 6.1 Monumente şi muzee 7 Timpul liber 8 Floră şi faună 9 Galerie de imagini 10 Evoluţia demografică 11 Televiziune 11.1 Staţii locale 11.2 Staţii naţionale cu producţie locală 11.3 Staţii ce emit (şi) cu releu terestru 12 Radiodifuziune 12.1 Staţii locale 12.2 Staţii cu recepţie în Constanţa 13 Reţele de telefonie mobilă 14 Relaţii externe 14.1 Oraşe înfrăţite 14.2 Consulate 15 Personalităţi 15.1 Personalităţi care au trăit aici 16 Echipe de sport 17 Note 18 Bibliografie 19 Legături externe

[modifică] Geografie

[modifică] Localizare

Oraşul se află în sud-estul României, având ieşire la Marea Neagră. Municipiul Constanţa se află aşezat într-o zonă lagunară în partea de nord-est şi de est, uşor deluroasă în partea centrală şi de nord şi de câmpie în sud şi vest, având coordonatele: 44°11′N 28°39′E. Suprafaţa teritoriului administrativ este de 1.121,66 km². În această suprafaţă nu este inclusă şi suprafaţa portului care are 31,82 km², totalul în acest caz fiind de 1.153,48 km². Portul Constanţa este principalul port al României la Marea Neagră si al patrulea ca suprafaţă din Europa, având 3.182 ha (uscat şi acvatoriu). La limita de nord a oraşului se situează staţiunea Mamaia, plaja întinzându-se pe o lungime de 6 km orientată spre est. Din punct de vedere geografic staţiunea Mamaia este o lagună. Din punct de vedere administrativ Mamaia este un cartier al municipiului Constanţa. Oraşul Constanţa este lipit în partea lagunară de nord prin staţiunea Mamaia de oraşul Năvodari, în partea deluroasă de nord-nord-vest prin cartierul Palazu Mare de oraşul Ovidiu, iar în partea de sud prin cartierul Sudului şi portul Constanţa Sud de comuna Agigea.

[modifică] Ape

O mare parte din suprafaţa oraşului se află într-o zonă lagunară, având lacul Siutghiol ("Ghiolul Mare" în folclorul local, sau lacul Mamaia în limbaj turistic) în nord şi lacul Tăbăcărie ("Ghiolul Mic" în folclorul local) în est-nord-est. Constanţa se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord-vest şi nord de Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari, la est de Marea Neagră, iar la sud şi vest de Canalul Dunăre-Marea Neagră. Deşi la suprafaţă oraşul nu are nicio sursă de apă curgătoare, în subteran situaţia este spectaculoasă. Pe sub Constanţa trece un fluviu subteran (Acviferul Jurasic - Superior - Barremian în limbaj de specialitate) care curge cu 2 metri pe zi din direcţia sud-vest spre nord-est şi al cărui debit îl depăşeşte cu mult pe cel al Dunării^[5], fiind cel mai important zăcământ de apă potabilă din România. Toată apa potabilă furnizată populaţiei oraşului este extrasă prin câteva zeci de puţuri din acest enorm acvifer subteran şi numai consumul industrial se face din sursa de suprafaţă "Galeşu" aflată pe Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari. Din acest motiv municipiul Constanţa nu s-a aflat niciodată în situaţia de a restricţiona consumul de apă potabilă, chiar şi în vârf de sezon turistic, pe caniculă sau secetă prelungite. De asemenea, municipiul Constanţa este singurul din România şi printre puţinele oraşe din lume care tratează apa potabilă prin tehnologia LIT Technology. Această tehnologie foloseşte razele ultraviolete (UV) în locul clorului, pentru tratarea apei potabile destinate populaţiei.^[6]

[modifică] Clima

Clima judeţului Constanţa evoluează pe fondul general al climatului temperat continental, prezentând anumite particularităţi legate de poziţia geografică şi de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existenţa Mării Negre şi a fluviului Dunărea, cu o permanentă evaporare a apei, asigură umiditatea aerului şi totodată provoacă reglarea încălzirii acestuia. Temperaturile medii anuale se înscriu cu valori superioare mediei pe ţară -11,20C la Mangalia şi 11,20C la Murfatlar - iar în jumătatea central-nordică a teritoriului valorile nu scad sub 10C. Temperaturile minime absolute înregistrate în judeţul Constanţa au fost de -25C la Constanţa la 10 februarie 1929, -33,10C la Murfatlar la 25 ianuarie 1954 şi -25,20C la Mangalia la 25 ianuarie 1942. Temperaturile maxime absolute înregistrate au fost de +43C la Cernavodă la 31 iulie 1985, +41la Murfatlar la 20 august 1945, +38,50C la Constanţa la 10 august 1927 şi +36C la Mangalia la 25 mai 1950. Vânturile sunt determinate de circulaţia general atmosferică şi condiţiile geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi şi de noapte.

[modifică] Istorie

[modifică] Fondarea oraşului

Constanţa a fost fondat în urma colonizării greceşti a Pontului Euxin de către colonişti milezieni în secolele VII-VI î.C., sub numele de Tomis: tăietura în greacă. O legendă afirmă că Iason şi argonauţii săi ar fi poposit aici dupa ce furaseră "Lâna de Aur", urmăriţi de flota regelui Colhidei, Aetos, şi ar fi tăiat bucăţi pe fiul acestuia, până atunci ţinut ostatec la bord, pentru a-l obliga pe rege să caute şi adune bucăţile în vederea ceremoniei funerare, dând astfel argonauţilor timpul necesar pentru a fugi spre Bosfor. Dar arheologii socotesc mai verosimil ca tăietura (din linia ţărmului) să fi desemnat mai degrabă portul antic, azi submers, în faţa Cazinoului.

Milezienii au găsit pe aceste locuri o aşezare getică, noul oraş ajungând la nivelul unui "polis" de abia în secolul IV-III î.C. Port folosit de greci pentru comerţul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciţi şi celţi), Tomis înfloreşte urbanistic din secolul III î.C. Fiindcă nivelul mărilor s-a ridicat cu aproximativ 2 m în două mii de ani, o parte din fostul oraş antic este astăzi acoperită de apele mării, în dreptul Cazinoului. Începând cu secolul I î.C., Tomisul intră în vizorul romanilor, care devin stăpânii acestor meleaguri din sec I d.C.

În acest timp, mai precis între anii 8-17 d.C. şi-a găsit exilul poetul roman Ovidiu (Publius Ovidius Naso) care şi-a petrecut aici ultimii opt ani din viaţă. Oraşul rezistă vremurilor tulburi din secolele III-IV d.C., secole presărate de numeroase invazii gotice, scitice şi hunice, şi devine reşedinţa provinciei Sciţiei Mici (Scythia Minor).

[modifică] Rădăcini culturale

Tomisul epocii romano-bizantine este un important centru religios creştin, creştinism cu origine apostolică datorat sfântului apostol Andrei. În această perioadă, confruntată cu numeroase invazii barbare, (hunii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, tătarii şi turcii), portul Tomis este numit în izvoarele bizantine şi italiene Constantia, denumire dată de Constantin cel Mare (274-337) în onoarea surorii sale Constantia, în timp ce în izvoarele istoriografice turcice timpurii aşezarea e numită "Ak-Kermend" iar în cele slave "Bessigrad" ("cetatea pecenegilor"). După ce în secolele X-XIII a fost un important port, mai ales sub influenţa genovezilor, care construiesc aici un Far Genovez, din sec. XV până la sfârşitul sec. XIX (1877) , Constanţa intră în componenţa Imperiului Otoman, în cadrul căruia populaţia scade iar aşezarea devine un sat de pescari greci şi turci, simplă escală între gurile Dunării şi Istanbul în caz de furtună, cu câţiva negustori armeni, greci si turci trecut pe unele hărţi sub numele Eski-pargana ^[7]

Prin Tratatul preliminar de la San Stefano (19 februarie/3 martie 1878), încheiat în urma războiului româno-ruso-turc din anul 1877, Rusia a cerut Turciei, împotriva voinţei marilor puteri europene şi a României, ca, pentru despăgubirile de război care se cifrau la 410 milioane ruble, să i se cedeze şi sandjacul Tulcei (districtele Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârşova, Constanţa şi Medgidia), insulele Deltei Dunării, precum şi Insula Şerpilor. Ulterior Rusia îşi exprimă dorinţa de a le schimba cu România pe partea din Basarabia (judeţele Cahul şi Izmail), mărginită la sud prin talvegul braţului Chiliei până la gura de vărsare a braţului Stambul (art. 19, alin. a-d, a).

Congresul de la Berlin din 13 iulie 1878 a confirmat retrocedarea către Rusia a sudului Basarabiei (cele două judeţe parte din Principatul Moldovei în anul 1856), mărginit la vest de talvegul Prutului, la sud de talvegul braţului Chiliei şi de vărsarea braţului Stambul. Prin art. 45, sudul Dobrogei la est de Silistra până la Yilanlîk, la sud de Mangalia, erau reunite României (frontiera actuală). De asemenea, la art. 46 se preciza că “Atât insulele formând Delta Dunării, cât şi Insula Şerpilor şi sandjacul Tulcei sunt adăugate României” (art. 45 si 46, Anexa 1).

[modifică] Dezvoltarea economiei

În urma Războiului de independenţă din 1877-1878, la Congresul de la Berlin, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a revenit României. Prin aceasta a început dezvoltarea urbanistică a Constanţei şi a Dobrogei în general. Totodată au fost luate măsuri de românizare a provinciei, locuită la acea vreme în majoritate de turci şi de tătari. După construirea Podului de la Cernavodă între 1890-1895, de către Anghel Saligny, s-au pus bazele Serviciului Maritm Român şi s-au deschis linii maritime către Istanbul. Portul se dezvoltă între 1895-1909, Serviciul maritim Român având linii către Constantinopol, Pireu, sau chiar Rotterdam. După perioada nefastă a Primului Război Mondial, Constanţa prin portul său devine cea mai mare concentrare de forţă de muncă, 70% din traficul maritim tranzitând portul. În 1910 populaţia era de 12.725, din care doar jumătate erau români, în oraş trăind în continuare importante comunităţi de turci, armeni, evrei, bulgari şi greci. La ultimul recensământ, în Constanţa locuiau peste 310.000 de persoane, majoritatea fiind români. Minorităţi importante sunt turcii, tătarii, armenii şi grecii.

[modifică] Politică şi administraţie

Oraşul are o suprafaţă administrativă de 1.121,66 km², la care se adaugă o plajă de 12 km şi principalul port al României şi cel mai mare din bazinul Mării Negre, Portul Constanţa, cu 3.182 ha (uscat şi acvatoriu). Portul Constanţa (Port of Constanta) grupează administrativ două porturi, Portul Constanţa Nord şi Portul Constanţa Sud.

Primarul municipiului este Radu Ştefan Mazăre (din anul 2000). Cei doi viceprimari, Gabriel Stan şi Nicolae Nemirschi sunt membri PSD, ultimul fiind şi preşedintele Zonei Metropolitane Constanţa. Consiliul local al municipiului Constanţa este compus din 27 de consilieri, împărţiţi astfel:

	Partid	Locuri	Componenţa Consiliului
	Partidul Social Democrat	15
	Alianţa Dreptate şi Adevăr (6 PNL şi 3 PD)	9
	Partidul România Mare	3

[modifică] Zona metropolitană

Zona Metropolitană Constanţa este prima structură administrativă de acest tip din România şi se încadrează în modelul administrativ al UE. Zona Metropolitană Constanţa adună localitaţile aflate la cel mult 30 km de oraşul Constanţa într-o entitate administrativă, pentru dezvoltarea uniformă socio-economică a localităţilor componente. Zona Metropolitană Constanţa este formată din 14 localităţi, din care 6 oraşe (Constanţa, Năvodari, Ovidiu, Basarabi, Techirghiol şi Eforie) şi 8 comune (Agigea, Cumpăna, Valul lui Traian, Poarta Albă, Lumina, Corbu, Mihail Kogălniceanu şi Tuzla) incluzând şi satele aferente. Populaţia Zonei Metropolitane Constanţa este de aproximativ 550.000 locuitori reprezentând 65 % din populaţia Judeţului Constanţa. Suprafaţa Zonei Metropolitane Constanţa începe în partea sa de nord din marginea sudică a Deltei Dunării, satul Vadu, comuna Corbu, în est este delimitată de Marea Neagră, în sud se întinde până la limita de demarcaţie dintre comunele Tuzla şi Costineşti, iar în vest cuprinde bifurcaţia celor două canale, Canalul Dunăre-Marea Neagră şi Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari. Comuna Poarta Albă este cea mai vestică localitate. În curând localităţile Zonei Metropolitane Constanţa vor fi legate între ele printr-o reţea de transport în comun integrată. Din punct de vedere economic fiecare localitate este specializată pe un anumit profil, astfel un investitor care va dori să realizeze o anumită activitate economică va fi trimis din Constanţa în localitatea care este abilitată să se ocupe cu obiectul de activitate al investitorului. Zona Metropolitană Constanţa va face ca în curând să dispară diferenţele in ceea ce priveşte calitatea vieţii între locuitorii oraşelor şi comunelor limitrofe şi locuitorii municipiul Constanţa.

[modifică] Proiecte

Administraţia municipiului Constanţa are elaborate o serie de proiecte spectaculoase, care vor duce la diversificarea produselor destinate ofertei turistice. O parte dintre ele datează din anul 2006, altele din anul 2007, dar obţinerea autorizaţiei de mediu a dus la întârzierea începerii construcţiilor propriu-zise. Poate cel mai îndrăzneţ proiect este cel al "Orăşelului lacustru"^[8], situat în largul lacului Siutghiol. Orăşelul lacustru va avea 4 ha şi se va afla la 500 m de mal, fiind o salbă de insuliţe, construite pe piloni, legate între ele prin pasarele, care vor avea şi o marină. Orăşelul va semăna cu insula din Dubai, dar va fi în formă de frunză de arţar. Intenţia este să se concentreze aici toată viaţa de noapte din Mamaia. Cluburile, barurile, discotecile, restaurantele, terasele vor fi proiectate cu spatele la staţiune, astfel încât să nu deranjeze liniştea staţiunii. Un alt proiect este cel al pasarelei pietonale din dreptul Cazinoului Mamaia. Aceasta va avea o lungime de 310 m si o lăţime de 4 m şi va avea în capăt un cheu de acostare, iar adâncimea apei la acostare va fi de 5 m. În capătul pasarelei se va realiza o marină cu o suprafaţă de 3,5 ha, care să cuprindă cheul de acostare şi digul de protecţie de 870 m, cu o capacitate de 129 de ambarcaţiuni (inclusiv nave de pasageri). Teleschiul de pe lacul Siutghiol este un alt proiect care va fi finalizat în acest an şi care va avea o lungime de 1 km. Un alt proiect spectaculos constă în amenajarea unei centuri de stabilopozi din Marea Neagră. Vor fi construite şapte insuliţe de stabilopozi, care vor fi umplute cu nisip în centru şi vor găzdui terase şi restaurante. Insuliţele vor fi situate în larg, la 500-700 de metri de faleză, patru vor fi construite în Mamaia, iar trei în Constanţa, în zona Portului Tomis. Un proiect la fel de spectaculos se referă la construirea a trei ecluze^[9] care vor pune în evidenţă zona lagunară a părţii de nord-est a municipiului Constanţa. Prin construirea acestor ecluze se vor putea imagina linii de transport turistic pentru mici vapoare de pasageri între lacul Tăbăcărie, marina realizată la City Park Mall, lacul Siutghiol şi direct Marea Neagră, sau Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari, mai departe Canalul Dunăre-Marea Neagră, Portul Constanţa şi Portul Tomis. Prima ecluză, care va fi terminată în acest an, se va realiza între lacul Siutghiol şi Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari, în zona "Sat Mamaia". Vor urma ecluzele care vor face legătura între lacul Siutghiol şi Marea Neagră (aceasta va fi construită la limita dintre oraşele Năvodari şi Constanţa) şi lacul Tăbăcărie cu lacul Siutghiol. La cea din urmă ecluză va fi construit şi un canal navigabil care va face legătura dintre cele două lacuri. Canalul navigabil va urma cursul canalului existent prin Satul de vacanţă Constanţa şi pe sub bulevardul Aurel Vlaicu. În oraşul Constanţa a început în anul 2008 reamenajarea Portului Tomis. Portul turistic Tomis va avea o capacitate de primire pentru 325 de ambarcaţiuni. În acvatoriul portuar s-au prevăzut bazine cu adâncimea de până la 1,60 m pentru 216 nave, cu adâncimea de 2 m pentru 37 de nave şi cu adâncimea de 2,50 m pentru 73 de nave. Proiectul prevede, de asemenea, construcţii sezoniere uşoare, modulare şi amenajarea zonei de promenadă. Cu cele două etaje ale sale, turnul de control va fi cel mai înalt obiectiv din port. Accesul auto se va face din aleea carosabilă care asigură legătura cu trama oraşului, iar accesul pietonal se va face pe toată lungimea digurilor. Pe lângă crearea fluxului comercial şi cultural în zonă, portul turistic Tomis va avea şi un scop recreativ prin crearea de promenade cu vederi panoramice către mare: restaurante, baruri, cheiuri pentru ambarcaţiuni. Un alt proiect din oraşul Constanţa este Bazarul Oriental. Acest bazar va semăna cu Bazarul din Istanbul şi va fi construit în anul 2008 în cartierul Peninsular, lângă Poarta 1 a Portului Constanţa. Bazarul se va întinde pe un teren de 16.000 mp, din care parcarea va avea 6.000 mp, iar restul spaţii comerciale. Bazarul Oriental presupune existenţa unor străduţe dedicate unei anumite categorii de mărfuri, de la aur, pielărie, textile, covoare, până la dulciuri. Bazarul va putea fi comparat cu o cetate orientală, în interior va fi bazarul efectiv, iar pe laterale, cafenele şi restaurante cu specific oriental. Ultimul proiect care merită menţionat este şi cel mai controversat, dar si cel mai mediatizat: Şoseaua de coastă ! Este vorba de o şosea pe 2 benzi de circulaţie, o bandă pentru biciclete si alei pietonale, care urmează să facă legătura între Portul Tomis din cartierul Peninsular şi intrarea în Mamaia, în zona portului Pescăresc. Acest proiect a fost blocat în cursul anului 2005 de ministerul mediului, deşi avea celelalte avize obţinute, inclusiv fondurile nerambursabile ale UE care acopereau 80 % din investiţie. Fondurile au fost pierdute, dar promotorii proiectului îl socotesc viabil şi sunt convinşi că şoseaua va descongestiona traficul din centrul oraşului spre Mamaia, că va scoate în evidenţă zona de litoral a municipiului Constanţa, că va stabiliza taluzurile existente şi că ajungând pe alocuri deasupra mării, această arteră va fi un important punct de atracţie turistică. Asociaţiile care se opun proiectului şi ministerul mediului, în schimb, apreciază că această şosea va atrage şi mai multă circulaţie automobilă în oraş, cu daunele respective aduse sănătăţii şi calităţii de viaţă în cartierele respective, şi că în toate oraşele de coastă europene unde, în trecut, s-au construit şosele pe marginea mării, rezultatul a fost tăierea oraşului de mare, periclitarea comerţului din zonă şi creşterea numărului accidentelor, circulaţia intensă nefiind compatibilă cu dezvoltarea turismului. Controversa continuă.

[modifică] Cartiere

Abator Anadalchioi Badea Cârţan Boreal Brătianu (Salvare) Casa de Cultură Centru C.E.T. Coiciu Dacia Energia

Faleză Nord Faleză Sud (Poarta 6) Far Gară Groapă Halta Traian I.C.I.L. (Kaufland) I. C. Brătianu Inel I Inel II Km. 4 (Billa)

Km. 4-5 Km. 5 Mamaia Medeea Palas Palazu Mare Peninsulă Pescărie Piaţa Chiliei Piaţa Griviţei Port

Tăbăcărie Tomis I Tomis II Tomis III Tomis IV Tomis Nord Trocadero Unirii Victoria Viile Noi Zona Industrială

[modifică] Economie

Constanţa este a doua economie a ţării,^{[necesită citare]} oraşul având serviciile, comerţul, sectorul construcţiilor şi cel al transporturilor foarte dezvoltate. De asemenea în Constanţa sunt înfiinţate cele mai multe firme din România. În Constanţa se află cel mai mare port maritim din ţară şi de la Marea Neagră şi al patrulea din Europa: Portul Constanţa. Traficul de containere din port se dublează de la an al an. În cadrul Portului Constanţa funcţionează şi Şantierul Naval Constanţa (SNC). Deşi puterea economică a municipiului Constanţa stă în numărul mare de mici companii din servicii, comerţ şi transporturi, structura economiei fiind întocmai ca în marile oraşe din statele dezvoltate ale UE, se pot enumera câteva mari companii care au sediul în oraş, fără a menţiona multe altele, unele de foarte mare calibru, care au activităţi pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanţa: Dobrogea SA, Argus SA, SOCEP SA, Oil Terminal SA, Convex SA, Dubai Ports World^[10], RAJA SA, Congaz SA sau Chimpex SA.

[modifică] Construcţiile

Sectorul construcţiilor traversează un adevărat boom în Constanţa, ritmul fiind impresionant, apar noi cartiere pe harta oraşului, unele de vile, altele de blocuri cu înălţimi variind între 4 şi 60 de etaje, noi centre comerciale, un spital regional, hoteluri, sedii de birouri. În anul 2006, conform companiei poloneze de consultanţă imobiliară REAS, ritmul construcţiilor de locuinţe în Constanţa a fost de trei ori mai ridicat ca în Bucureşti^[11], volumul raportat la numărul de locuitori. Chiar daca numele noilor cartiere sau ansambluri rezidenţiale sunt exotice; Mamaia Summerland^[12], Spectrum Residences^[13], Mamaia Beach Residential^[14], Tomis Plus Residences^[15], Neocity Residences^[16], Flamenco Residences^[17], Central Apartments^[18], Sunrise Residences^[19], Solaris Tower^[20], şantierele sunt o realitate şi o prezenţă cotidiană în oraş. Multe alte şantiere ale dezvoltatorilor imobiliari se află în lucru pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanţa. Nu în ultimul rând, se cuvin remarcate şi cele trei şantiere aflate în diferite stadii de execuţie ale viitoarelor noi mall-uri ce vor apărea începând cu aprilie 2008 şi pană în 2010 în Constanţa; City Park Mall of Constanţa^[21], între timp finalizat, Trident Plaza Mall^[22],Polus Center Mall^[23] şi Shopping Park Mall^[24], o clădire comercială de 12 etaje.

[modifică] Transport

Municipiul Constanţa este singurul din România deservit de toate căile moderne de transport, respectiv rutier, feroviar, maritim, fluvial si aerian. Transporturile rutiere beneficiază de o reţea de străzi si bulevarde foarte bine pusă la punct şi de curând asfaltate integral. Bulevardele lungi şi late cu câte 4, 6 sau 8 benzi fac posibil accesul rapid din oricare intrare spre centrul oraşului, chiar dacă numărul maşinilor a crescut vertiginos dela an la an, Constanţa fiind şi din acest punct de vedere pe locul doi după Bucureşti în privinţa numărului de maşini noi înmatriculate^[25] în primele 8 luni din anul 2007. Din cauza creşterii dramatice a numărului autovehiculelor din interiorul oraşului, administraţia locală a luat decizia de a desfiinţa în totalitate transportul în comun cu tramvaie. Tramvaiele vor fi înlocuite cu autobuze articulate noi, cu grad de poluare redus, iar în locul şinelor se va construi câte o nouă bandă de circulaţie rutieră pe fiecare sens. În anul 2003 Constanţa a fost primul oraş din România care a înlocuit în totalitate vechile autobuze şi troleibuze cu altele noi, unele dintre autobuze fiind dotate cu aer condiţionat. Tot în Constanţa au fost introduse în transportul în comun pe linia 41, Gara Constanţa - Mamaia, autobuze noi supraetajate descoperite (open double decker), marca Volvo, în premieră în România. Cele mai spectaculoase lucrări în infrastructura rutieră se vor realiza anul acesta. Cele două autostrăzi, Autostrada Soarelui, tronsonul Cernavodă - Constanţa şi Autostrada de Centură Constanţa (Ovidiu - Agigea) vor avea un nod de intersectare spectaculos la intrarea vestică a oraşului. Va începe construcţia drumului express de nord care va lega Constanţa de Delta Dunării, acesta adăugându-se celorlalte două drumuri express existente, "E 60" Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu - Constanţa şi "E 87" Constanţa - Mangalia. În privinţa transportului feroviar dezvoltarea este la fel de spectaculoasă, prin intermediul magistralei 800 Constanţa are legături directe pe calea ferată cu Bucureşti, Mangalia, Tulcea, Buzău dar şi alte localităţi din ţară precum şi un terminal ferry-boat la Marea Neagră în portul Constanţa Sud. În anul 2009 va fi terminată calea ferată de mare viteză Bucureşti - Constanţa ce va permite scurtarea timpului de deplasare între cele două mari oraşe la circa 1h şi 30min. Transportul maritim este foarte bine reprezentat prin porturile Constanţa Nord şi Constanţa Sud, ultima linie maritimă înfiinţată fiind Shanghai - Constanţa. Transportul fluvial are punctul de plecare din portul Constanţa Sud, pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, mai departe pe fluviul Dunărea, punctul terminus fiind portul Rotterdam. Transportul aerian deşi nu este la fel de dezvoltat ca în cazul celorlalte căi de transport, este reprezentat prin Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu. Acest aeroport, construit din motive de securitate şi zgomot în afara oraşului, se află pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanţa şi posedă singura pistă în totalitate betonată din România, în lungime de 3,5 km şi capabilă să primească cele mai mari şi mai grele aeronave din lume. Pe acest aeroport operează în premieră în România, începând din aprilie 2008, cea mai mare companie low cost din lume Ryanair.^[26]

[modifică] Transport public

Transportul public este deservit de două companii: Regia Autonomă de transport Constnţa(RATC) şi Grup Media Sud(GMS). Mijloacele de transport folosite sunt microbuze, autobuze, troleibuze şi tramvaie.

GMS are în parcului său de mijloace de transport doar microbuze. Cu 20 de linii, GMS asigură transportul public intre cartierele îndepărtate.

Transportul turistic oferă următoarele variante:

• Telegondola
• autobuzele supraetajate(pe liniile Constanţa City Tour, Mamaia Estival şi Litoral Tour)
• minicarul (pe traseele:Palas-Pelican-Cazino, Cazino-Piaţeta Perla şi Tabăra Turist-Aqua Magic-Sat Vacanţă)
• Vaporaşele(spre Insula Ovidiu, şi în larg.)

[modifică] Turism

Municipiul Constanţa posedă o plajă în lungime totală de 12 km, precum şi cea mai mare şi mai renumită staţiune turistică din România, Mamaia. Tot aici există cea mai mare capacitate de cazare din ţară, fiind concentrate aproximativ 20 % din locurile de cazare, iar întregul judeţ Constanţa are o capacitate de cazare de 150.000 locuri pe zi în structurile hoteliere, aceasta însemnând 45 % din locurile de cazare ale României^[27]. Oraşul Constanţa are o plajă în lungime de 6 km situată între Portul Tomis şi Mamaia, la care se adaugă alţi 6 km de plajă din staţiunea Mamaia, exceptând plaja oraşului Năvodari din zona Hanul Piraţilor. Anul 2007 a stabilit un record absolut în ce priveşte numărul total de turişti sosiţi pe Litoral, 1,5 milioane^[28]. Numărul de turişti străini a fost de numai 55.000, la mare distanţă de recordul absolut de turisti străini sosiţi pe litoralul românesc, 600.000 în anul 1975. Dintre atracţiile turistice ale municipiului Constanţa se pot aminti: de Istorie Naţională şi Arheologie, Statuia lui Ovidius, Marea Moschee Mahmud al II-lea, Cazinoul Constanţa, Farul Genovez, Edificiul Roman cu Mozaic, Ruinele cetăţii antice Tomis, Muzeul Marinei Române, Catedrala ortodoxa Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, Micro-Delta, Parcul arheologic, Tomis Mall, Biserica greacă Schimbarea la Faţă, Delfinariul, Muzeul de Artă Populară, Acvariul, Biserica romano-catolică Sfântul Anton, Parcul Tăbăcărie, Planetariul, Satul de vacanţă, Complexul comercial Tom & Carrefour, Farul, Turul Constanţei cu autobuzele cu etaj descoperite, Portul Tomis, Cazinoul Mamaia cu fântânile arteziene, Telegondola Mamaia, Biserica din lemn Sf. Mare Mucenic Mina, Insula Ovidiu, Muzeul de Artă, Fântâna Cinetică, Parcul acvatic Aqua Magic. Începând cu anul 2007 municipiul Constanţa organizează în staţiunea Mamaia două etape de campionate mondiale de formula 1, Class One Romanian Grand Prix, formula 1 pe apă şi Aero Grand Prix Constanţa, formula 1 în aer.

[modifică] Monumente şi muzee

• [[Marea moschee din Constanţa]]

• Farul Genovez este situat pe faleza din Constanţa şi a fost construit între 1856 - 1860 de inginerul francez de origine armeană Artin Aslan, pe locul unui mai vechi far atestat într-o litografie din anul 1822.
• Statuia lui Ovidiu executată de sculptorul italian Ettore Ferrari, 1887
• Copia “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român.
• Bustul lui Mihai Eminescu
• Acvariul
• Cazinoul
• Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie
• Muzeul Marinei
• Mozaicul Roman
• Muzeul de sculptură Ion Jalea
• Complexul muzeal de Ştiinţe ale Naturii (include: Delfinariul, Muzeul Mării, Observatorul Astronomic, Planetariul, Microrezervaţia de Animale şi Voliera de Păsări Exotice şi Decorative)
• Muzeul de Artă Populară
• Muzeul Portului Constanţa
• Muzeul de Artă, Constanţa
• Biserica de Lemn
• Catedrala, Constanţa
• Portul Tomis
• Farul Nou
• Biserica Greacă
• Sinagoga
• Teatrul Fantasio ctitorit in 1927 de catre Demostene Tranulis.

[modifică] Timpul liber

Petrecerea timpului liber pe plajă este principalul avantaj dat de poziţionarea oraşului pe litoralul Mării Negre. Desigur, acest lucru se poate face numai în lunile de vară. Shopping-ul (mersul la cumpărături) este un alt prilej de petrecere al timpului liber, indiferent de statutul de turist sau de localnic. Spaţiile comerciale din Constanţa erau în anul 2007 duble în mp, raportat la 1.000 de locuitori, faţă de Bucureşti, iar în 2010 Constanţa va fi liderul absolut din România cu 812 mp pentru 1.000 de locuitori, în comparaţie cu Bucureşti sau Cluj Napoca care vor avea 353 mp, respectiv 456 mp la 1.000 de locuitori^[29]. Principala arteră comercială a oraşului este str. Ştefan cel Mare. Această arteră comercial-pietonală se află în zona centrală, nu departe de cartierul Peninsular şi este încadrată de o mulţime de centre comerciale medii ca mărime, mici magazine de suveniruri şi restaurante. Tot aici se află Tomis Mall, emblema comercială a oraşului, o clădire extinsă pe 10 niveluri (inclusiv parcarea subterană, cinematografele şi terasa), unde se pot întâlni cele mai prestigioase branduri comerciale, situate într-un spaţiu de lux rafinat, precum şi baruri şi restaurante, un Cityplex format din 4 săli de cinema, locuri de joacă pentru copii şi altele. În prezent se construieşte un nou corp pentru mărirea spaţiului comercial. Cel mai mare centru comercial din Constanţa se află în extremitatea nordică a oraşului, pe bulevardul Tomis şi se numeşte "Tom". Acesta cuprinde galerii comerciale, restaurante, hipermarket-ul Carrefour si BricoStore. În extremitatea sudică, pe şoseaua Mangaliei, se află un alt centru comercial important realizat pe două niveluri, care se numeşte "Real". Acesta cuprinde galerii comerciale, un hipermarket, Metro 2, precum şi Praktiker. De un bun renume în rândul localnicilor, dar şi al turiştilor, se bucură Doraly Mall. Situat în sudul oraşului pe şoseaua Mangaliei, în cartierul Km 4-5, acest centru comercial a fost reconstruit pe două niveluri şi extins în anul 2007. Deşi nu se încadrează întrutotul cu conceptul american de "mall", lipsindu-i "entertainment-ul", are galeriile comerciale si food court-ul amplasate într-un spaţiu modern şi prietenos, iar raportul excelent calitate-preţ îl face foarte căutat. Dintre celelalte centre comerciale importante se pot aminti: Kaufland, Metro 1, Selgros, Profi, Marvimex, Penny Market, Brick, Mega Image, Billa, Interex. În cursul anului 2008 şi al anului 2009, se vor deschide patru noi mall-uri, fiecare cu o mare suprafaţă comercială şi anume : City Park Mall, Trident Plaza Mall, Shopping Park Mall şi Polus Center Mall. Aceste centre comerciale vor avea incluse hipermarket-urile Spar, Auchan 1, Auchan 2 şi Carrefour 2. În cursul anului 2009 va începe construcţia hipermarket-ului Cora. De asemenea, la intrarea în staţiunea Mamaia se va finaliza "Pavilionul Expoziţional" care va ameliora într-o anumită măsură lipsa spaţiilor expoziţionale, Constanţa fiind cea mai căutată destinaţie a expozanţilor, după Bucureşti.^[30] Alte locuri pentru petrecerea timpului liber sunt parcurile, sălile de sport, de bowling, de cinematograf, de teatru, stadioanele, patinoarele, casinourile, muzeele sau promenada de pe faleza Cazinoului, Constanţa fiind foarte bine reprezentată în fiecare din aceste locuri.

[modifică] Floră şi faună

În vederea consolidării falezelor şi fixarea nisipurilor pe plaje au fost plantate specii de arbuşti. Pe solurile sărătoase, de-a lungul zonei nordice a litoralului, apare o vegetaţie halofila (de sărături).

În zona litorală şi dunăreană a limanurilor cu apă dulce, pe depozite lacustre, se conturează biotopul marginal palustru, în care vegetaţia este predominant hidrofilă. Într-o strânsă legătură cu răspândirea solurilor şi vegetaţiei întâlnim o varietate foarte mare de vieţuitoare.

În regiunea de stepă, cea mai extinsă în limitele judeţului Constanţa, fauna prezentă se caracterizează printr-un mare număr de păsări şi rozătoare care-şi găsesc hrana din belşug. Printre speciile caracteristice stepei din judeţul Constanţa se numără popândăul, cel mai dăunător şi iepurele, vânat bine apreciat. Se mai întâlnesc în număr mare orbetele mic, şoarecele de câmp şi şobolanul cenuşiu. Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de stepă, dihorul pătat, grivanul, şarpele rău. Reptilele sunt reprezentate prin guşterul vărgat, şopârla de stepă şi broasca ţestoasă dobrogeană.

Dintre păsări amintim: potârnichea, graurul, coţofana, uliul porumbar, uliul şerpar, prepeliţa şi ciocârlia.

În lacurile din lungul litoralului şi pe malul Dunării sunt întâlnite frecvent exemplare de: şarpe de apă, peşti importanţi pentru pescuit (caras, crap, biban, şalău) şi numeroase păsări: chiriachiţe, pescăruşi, cormorani, stârci cufundaci, fugaci, gâşte, majoritatea oaspeţi de primăvară. Pe nisipurile maritime fauna este reprezentată prin numeroase cochilifere (scoici japoneze, scoici albe, midii, stridii).

Se întâlnesc, în Marea Neagră, forme proprii ca familia sturionilor, formele mediteraneene - scrumbia albastră, iar la gurile de vărsare ale fluviilor forme de apă dulce (gingirica). Frecvent pot fi întâlnite forme interesante cum sunt calul de mare, pisica de mare, unele specii de delfin (porcul de mare), un mic rechin (câinele de mare) şi mai rar foca din Marea Neagră. Flora este alcătuită din alge verzi, roşi şi brune şi se dezvoltă până la adâncimea de 75-80 m până unde pătrunde lumina soarelui.

[modifică] Galerie de imagini

Constanţa (înc. sec. XX)	Constanţa (Biserica Sf. Mina)	Constanţa (Statuia Libertăţii)	Constanţa vazută din Portul Tomis
Constanţa (Fântâna arteziană Dacia)	Constanţa (Statuia lui Ovidiu)	Constanţa (Marea Moschee)	Constanţa (Hotel Bulevard)

[modifică] Evoluţia demografică

• 1879: 10.419
• 1900: 13.000
• 1912: 27.201
• 1930: 59.164
• 1948: 78.586
• 1956: 99.676
• 1966: 150.276
• 1977: 256.978
• 1985: 319.000
• 1992: 350.581
• 2002: 310.471
• 2006: 306.200
• 2007: 322.231

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

[modifică] Televiziune

[modifică] Staţii locale

• TV Neptun
• CTV

[modifică] Staţii naţionale cu producţie locală

• PRO TV
• Antena 1

[modifică] Staţii ce emit (şi) cu releu terestru

• TVR 1
• TVR 2
• PRO TV
• Antena 1
• National TV
• TV Neptun
• CTV

[modifică] Radiodifuziune

[modifică] Staţii locale

• Radio Constanţa
• Radio Vacanţa
• Sky FM
• Doina FM
• Neptun FM
• Radio Dobrogea
• C FM Club Radio

[modifică] Staţii cu recepţie în Constanţa

C FM Radio 21 Magic FM PRO FM Kiss FM Naţional FM Info PRO BBC WS

Radio Guerilla Radio Itsy Bitsy Radio România Actualităţi Radio România Cultural One FM Europa FM Radio ZU

[modifică] Reţele de telefonie mobilă

• Vodafone GSM & 3G
• Orange GSM & 3G
• Cosmote GSM
• DIGI.Mobil GSM & 3G
• Zapp CDMA

[modifică] Relaţii externe

[modifică] Oraşe înfrăţite

Shanghai, China Yokohama, Japonia Rotterdam, Olanda Santos (São Paulo), Brazilia Mobile, Alabama, SUA Havana, Cuba Odessa, Ucraina Brest, Franţa Boulogne-sur-Mer, Franţa Novorossiysk, Rusia Dobrich, Bulgaria

Istanbul, Turcia Izmir, Turcia Turku, Finlanda Thessaloniki, Grecia Heraklion, Grecia Sulmona, Italia Perugia, Italia Trapani, Italia Alexandria, Egipt Saida, Liban Latakia, Siria

[modifică] Consulate

Consulatul general al Republicii Populare Chineze Consulatul general al Greciei Consulatul general al Republicii Federative Ruse Consulatul general al Turciei

Consulatul onorific al Finlandei Consulatul onorific al Franţei Consulatul onorific al Italiei Consulatul onorific al Libanului Consulatul onorific al Marii Britanii Consulatul onorific al Norvegiei Consulatul onorific al Siriei Consulatul onorific al Ungariei

[modifică] Personalităţi

• Simona Amânar, gimnastă
• T.O.Bobe, scriitor
• Hamdi Cerchez, actor
• Pavel Chihaia, scriitor
• Jean Constantin, actor
• Răzvan Florea, inotator, medaliat cu bronz la proba de 200m spate la Olimpiada de la Atena (2004)
• Mugur Grosu, poet, publicist, artist plastic
• Andrei Gheorghe, realizator radio-TV
• Gheorghe Hagi, jucător de fotbal, antrenor, legenda a fotbalului romanesc
• Nicolae N. Mihãileanu, matematician
• Andrei Pavel, jucător de tenis
• Cătălina Ponor, gimnastă, triplă medaliată cu aur la Olimpiada de la Atena (2004)
• Grigore Şoitu, poet, publicist
• Florin Şlapac, scriitor, poet şi traducător
• Harry Tavitian, muzician de jazz, pianist
• Vladimir Albu, regizor, scenarist
• Andrei Deleanu, pianist, director gen