Câmpia de Vest
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Drept Câmpia de Vest este denumit sectorul românesc al câmpiei Panonice. Se întinde pe o lungime de peste 375 km şi este delimitată de: graniţa de stat cu Serbia şi Ungaria (în vest), Dealurile de Vest şi Carpaţii Occidentali (în est), râul Tur (în nord) şi graniţa cu Serbia (în sud).
Cuprins |
[modifică] Limitele
- spre N, E – Dealurile de Vest
- spre V – graniţa cu Ungaria
- spre S – Depresiunea Zărand şi Depresiunea Highiş-Drocea
[modifică] Relieful
Relieful este alcătuit din două trepte:
- -câmpie înaltă: de peste 100 m, mai veche (din Pleistocen) şi în general situată spre deal
- -câmpie joasă: în care râurile au tendinţă de înmlăştinire
[modifică] Clima
Temperaturile medii anuale se încadrează în intervalul 10-12°C. Se observă diferenţe între partea nordică (9-10°C) şi partea sudică (10-11°C). Precipitaţiile medii anuale sunt între 550-600 mm.
[modifică] Vegetaţia
Vegetaţia naturală s-a păstrat doar pe areale extrem de restrânse. Solurile sunt din clasa molisolurilor (cernoziomuri) şi solurilor intrazonale (hidromorfe, halomorfe, psamosoluri în Câmpia Careiului).
[modifică] Hidrografia
Drenează aceleaşi râuri ca Dealurile de Vest. Râurilie care străbat câmpia au o direcţie E-V cu excepţia celor din Banat care se orientează NE-SV sau chiar N-S. În partea de câmpie joasă au albii abia schiţate şi tendinţe de înmlăştinire şi revărsare.
Canalele de mare importanţă:
- -Canalul CriÅŸurilor:
- -Canalul Morilor
S-au amenajat importante bazine piscicole: Cefa, Tămaşda, Ineu.
[modifică] Resursele subsolului
Resursele sunt legate de falierea fundamentului: ape minerale, petrol, gaze naturale. Apele minerale apar pe tot cuprinsul Câmpiei de Vest: Tăşnad, Oradea, Băile Felix, Salonta. Petrolul şi gazele naturale formează una dintre cele mai importante resurse ala câmpiei: Turna, Teremia, Călaceu.
[modifică] Populaţia
Etnii: români, maghiari, ţigani, şvabi, bulgari, slovaci, sârbi.
Densitatea medie este de 50-75 loc/km2, valorile uneori trec de 1000 loc/km2 (TimiÅŸoara, Oradea, Arad).
Sporul natural are valori egale cu media pe ţară cu excepţia Câmpiei Banatului.
[modifică] Aşezări
Rurale: sunt rare şi de dimensiuni mari (>3000 loc.) şi au un grad de geometrizare ce se acentuează de la N spre S.
Urbane: 18 localităţi, cele mai importante fiind Timişoara, Oradea, Arad, Satu Mare.
[modifică] Agricultura
Agricultura este o ocupaţie veche şi importantă pentru acest spaţiu. Cultura plantelor se practică în condiţii de randament sporit. Creşterea animalelor se remarcă prin toate tipurile de animale (În Banat mai ales porcine).
[modifică] Industria
Din punct de vedere industrial, actual industriile sunt concentrate în cele 4 oraşe principale: construcţii de maşini, utilaj greu, industria textilă, anvelope.
[modifică] Transporturile
Majoritatea se desfăşoară de-a lungul liniei de transport a Câmpiei de Vest: Halmeu, Stamora Moraviţa (aliniament N-S). Se desprind o serie de magistrale: 4 (Satu Mare-Oradea-Timişoara), 3 (Crişul Repede), 2 (Valea Mureşului), 1 (Timişoara-Caransebeş). E traversată de artere rutiere importante, şi de rute fluviale.
[modifică] Regionarea
- A. Câmpia Someşului (între Depresiunea Oaş, Dealul Codrului, cumpăna de ape dintre Crasna şi Erin.
- -câmpii tabulare:
- -Câmpia Turului
- -Câmpia Ardud
- -câmpii joase:
- -Câmpia Joasă a Someşului
- -Câmpia Eceda
- B. Câmpia Crişurilor (între Câmpia Someşului, Dealurile de Vest, Crişul Alb)
- -câmpii înalte:
- -Câmpia Tăşnadului
- -Câmpia Buduslăului
- -Câmpia Miersigului
- -Câmpia Cermeiului
- -Câmpia Careiului (în partea vestică a unităţii,cu dune de nisip fixate prin plantaţii de salcâm şi viţă d vie)
- -câmpii joase:
- -Câmpia Erinului
- -Câmpia de subsidenţă a Crişurilor
- C. Câmpia Banatului (între Crişul Alb şi graniţa cu Ungaria)
- -câmpii înalte:
- -Câmpia Aradului
- -Câmpia Vingăi
- -câmpii joase:
- -Câmpia Lugojului
- -Câmpia Timişului
[modifică] Bibliografie
- Geografia României, I, Geografia fizică (1983) (tratat)
- Geografia României, II, Geografie umană şi economică (1984) (tratat)
[modifică] Legături externe
- D. Marioara - Dealurile si campia de vest