1991
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Secole: Secolul XIX - Secolul XX - Secolul XXI
Decenii: Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 - Anii 1990 - Anii 2000 Anii 2010 Anii 2020 Anii 2030 Anii 2040
Anii: 1986 1987 1988 1989 1990 - 1991 - 1992 1993 1994 1995 1996
1991 (MCMXCI) a fost un an comun al calendarului gregorian.
[modifică] Evenimente
|
|
|
|
|
- 12 ianuarie: Congresul american a răspuns pozitiv demersului propus de preşedintele George W. Bush, de a lua parte la confruntările militare din Golful Persic.
- 13 ianuarie: Trupele sovietice au ocupat Departamentul Securităţii Statului (tipografia din Vilnius). A avut loc atacul asupra televiziunii şi centrului de presă din Vilnius, soldat cu morţi şi răniţi.
- 16 ianuarie: Lansarea operaţiunii „Furtună în desert” (ora 3.00, ora Bagdadului) pentru eliberarea Kuwaitului, invadat la 2 august 1990 de Irak. Are loc primul atac aerian declanşat de coaliţia internaţională (SUA, Marea Britanie, Arabia Saudită, Kuwait) împotriva Irakului.
- 17 ianuarie: Harald al V-lea al Norvegiei devine rege după moartea tatălui său, Olav al V-lea.
- 30 ianuarie: La Bruxelles „Grupul celor 24” hotărăşte să includă România între ţările est–europene beneficiare de asistenţa în cadrul programului PHARE, program initiat în 1989 şi având în vedere ajutorarea prin credite şi asistenţă tehnico–economică a fostelor ţări socialiste.
- 1 februarie: România a obţinut statutul de „invitat special” la Consiliul Europei. La 7 octombrie 1993 va avea loc ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline.
- 3 martie: Letonia şi Estonia votează pentru independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
- 15 martie: A luat fiinţă Fundaţia Europeană Nicolae Titulescu cu scopul de a onora memoria marelui diplomat român, de a stimula şi întreţine interesul pentru viaţa şi activitatea diplomatică a lui Nicolae Titulescu.
- 9 aprilie: Georgia îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
- 30 aprilie: Un ciclon care a lovit Bangladesh-ul a dus la uciderea a 138.000 de oameni
- 15 mai: Édith Cresson devine prima femeie premier a Franţei.
- 21 mai: La Madras, India, fostul prim ministru Rajiv Gandhi este asasinat.
- 14 iunie: La intrarea în Parcul Libertăţii din Bucureşti a fost ridicată o cruce în memoria victimelor din 13-15 iunie.
- 12 iunie: Boris Elţân a devenit primul preşedinte rus ales de un electorat. Va începe termenul de 5 ani la 10 iulie.
- 14 iunie: 700 de morţi în erupţia vulcanului Pinatubo din Filipine.
- 24 iunie: Parlamentul României a declarat nul şi neavenit Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939.
- 25 iunie: Croaţia şi Slovenia îşi declară independenţa faţă de Iugoslavia.
- 7 iulie: S-a constituit Partidul Alianţei Civice, care, la 28 martie 1998, va fuziona cu Partidul Naţional Liberal.
- 11 iulie: O eclipsă totală de soare este vizibilă în Hawaii, Mexico, America centrală, Columbia şi Brazilia.
- 7 august: Shapour Bakhtiar, fostul prim ministru al Iranului este asasinat.
- 19 august: Prăbuşirea Uniunii Sovietice: Preşedintele Mihail Gorbaciov (aflat în vacanţă în Crimea) este pus sub arest la domiciliu şi se încearcă restaurarea statului unional.
- 20 august: Estonia îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
- 21 august: Lovitura de stat din Uniunea Sovietică a eşuat, organizatorii au fost arestaţi şi Gorbaciov s-a reîntors ca preşedinte al Uniunii Sovietice.
- 21 august: Letonia îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
- 22 august: Reintroducerea drapelului de stat tricolor al Rusiei. Ziua drapelului de stat al Federaţiei Ruse.
- 24 august: Ucraina îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
- 27 august: Republica Moldova îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
- 30 august: Azerbaidjan îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
- 31 august: Kârgâzstan şi Uzbekistan îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
- 2 septembrie: Statele Unite recunosc independenţa Estoniei, Letoniei şi Lituaniei.
- 6 septembrie:
- Uniunea Sovietică recunoaşte independenţa statelor baltice.
- Oraşul Sankt Petersburg îşi recuperează numele după ce a fost numit Leningrad în 1924.
- 8 septembrie: Macedonia devine independentă.
- 21 septembrie: Sovietul suprem al Armeniei a proclamat Republica Armenia stat independent.
- 26 septembrie: A patra mineriadă: Minerii revin în Piaţa Victoriei. Au loc negocieri cu uşile închise, între reprezentanţii minerilor şi cei ai conducerii ţării. Se obţine demisia Guvernului Roman, anunţată la orele 12:30, din balconul Palatului Victoria. Seara, minerii încearcă să patrundă în Televiziune. Au loc scene de violenţă şi de vandalism.
- 20 octombrie: Ayrton Senna câştigă cel de-a treilea său titlu mondial la Formula 1
- 27 octombrie:
- Primele alegeri parlamentare libere în Polonia.
- Turkmenistanul îşi declară independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
- 2 noiembrie: Bartolomeu I devine Patriarh al Constantinopolului
- 23 noiembrie: Freddie Mercury anunţă public că are SIDA; va muri a doua zi.
- 4 decembrie: Corespondentul Associated Press, Terry Anderson a fost eliberat după ce a fost ţinut ostatic în Liban, vreme de şapte ani.
- 8 decembrie: A fost aprobată prin referendum naţional noua Constituţie a României, adoptată de Adunarea Constituantă la 21 nov. 1991; elaborarea, dezbaterea şi adoptarea Constituţiei au durat un an şi jumătate.
- 12 decembrie: România: Curtea Supremă de Justiţie, Secţia militară, i–a declarat nevinovaţi pe foştii membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR.
- 25 decembrie:
- Mihail Gorbaciov anunţă într–o declaraţie televizată că demisionează din funcţia de preşedinte al URSS, având în vedere situaţia creată odată cu formarea CSI (Comunitatea Statelor Independente)
- Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice hotărăşte schimbarea denumirii statului din U.R.S.S. (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) în Federaţia Rusă.
- 31 decembrie: Oficial Uniunea Sovietică încetează să mai existe.
[modifică] Naşteri
- 16 februarie: Prinţesa Alexandra de Luxembourg
[modifică] Decese
- 5 ianuarie: Vasko Popa poet sârb de origine română (n. 1922)
- 11 ianuarie: Carl David Anderson, fizician american, laureat al Premiului Nobel (n. 1905)
- 21 ianuarie: Ileana de România, fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria (n. 1909)
- 29 ianuarie: Inoue Yasushi, scriitor japonez (n. 1907)
- 30 ianuarie: John Bardeen, fizician american, laureat al Premiului Nobel (n. 1908)
- 2 martie: Serge Gainsbourg, muzician, actor francez (n. 1928)
- 3 aprilie: Graham Greene, prozator american (n. 1904)
- 6 mai: Virgil Calotescu, regizor român (n. 1928)
- 21 mai: Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, medievalist, renascentist român (n. 1950)
- 21 august: Eugen Jebeleanu, poet român (n. 1911)
- 9 septembrie: Henri H. Stahl, antropolog cultural, etnograf român (n. 1901)
- 28 septembrie: Miles Davis, trompetist şi compozitor american de jazz (n. 1926)
- 14 noiembrie: Constantin Chiriţă, prozator român (n. 1925)
- 24 noiembrie: Freddie Mercury, muzician britanic, solistul trupei Queen (n. 1946)
- 3 decembrie: Petre Ţuţea, eseist, filosof român (n. 1902)
- Elvira Godeanu, actriţă româncă (n. 1904)