1984

Acest articol se referă la anul 1984. Pentru alte sensuri vedeţi 1984 (dezambiguizare).

Anii: 1979 | 1980 | 1981 | 1982 | 1983 | 1984 | 1985 | 1986 | 1987 | 1988 | 1989

1984 (MCMLXXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian.

[modifică] Evenimente

Logo JO de vară, Los Angeles

1 ianuarie: Franţa preia Preşedinţia Consiliului Comunităţilor Europene.
10 ianuarie: SUA şi Vaticanul au restabilit relaţii diplomatice, după o pauză de 117 ani.
8 februarie: Se deschid Jocurile Olimpice de iarnă de la Sarajevo.
13 februarie: Constantin Cernenko îi succede lui Yuri Andropov ca secretar general al Partidului Comunist Sovietic.
5 martie: Iranul acuză Iraqul de folosirea armelor chimice.
6 mai: Are loc, la Palatul Sporturilor din Bucureşti, gala de adio a gimnastei Nadia Comăneci. Cu prilejul retragerii sale din activitatea competiţională, primeşte din partea preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic, Juan Antonio Samaranch, Ordinul Olimpic.
8 mai: Uniunea Sovietică anunţă că va boicota Olimpiada de Vară de la Los Angeles, California.
27 mai:
- Inaugurarea oficială a Canalului Dunăre–Marea Neagră, considerat al treilea canal de navigaţie, ca importanţă, după Suez şi Canalul Panama; lucrările de construcţie au început în 1973.
- A fost resfinţită Biserica Neagră din Braşov, în urma lucrărilor de restaurare începute în anul 1970.
25 iunie: Inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţie a Casei Republicii şi a Bulevardului "Victoria Socialismului" din Bucureşti.
27 iunie: Franţa învinge Spania cu scorul de 2-0 şi câştigă Euro 84.

1 iulie: Irlanda preia Preşedinţia Consiliului Comunităţilor Europene.
25 iulie: Cosmonautul sovietic Svetlana Savitskaia a devenit prima femeie din lume care a efectuat o ieşire în spaţiu^[1].
29 iulie: La cea de a XIII–a ediţie a Olimpiadei de vară, organizată la Los Angeles, sportivii români au cucerit 20 de medalii de aur, 16 de argint şi 17 de bronz (29 iulie–12 august).
31 octombrie: Primul ministru indian Indira Gandhi este asasinat de doi membri ai gărzii de corp.
10 decembrie: Plenară a CC al PCR la care Nicu Ceauşescu este ales prim-secretar al UTC.
19 decembrie: Marea Britanie şi China semnează un acord potrivit căruia Hong Kong–ul trece, începând cu 1 iulie 1997, sub suveranitate chineză, punându–se capăt, după 155 de ani, dominaţiei britanice.
31 decembrie: Rajiv Gandhi devine prim ministru al Indiei.

20 ianuarie: Johnny Weissmuller, actor american (n. 1904)
9 februarie: Yuri Andropov, conducător al Uniunii Sovietice (n. 1914)
21 februarie: Mihail Şolohov, scriitor cazac (n. 1905)
12 februarie: Julio Cortazar, romancier argentinian (n. 1914)
6 aprilie: Virgil Carianopol, poet român (n. 1908)
7 aprilie: Constantin Papanace, doctor în economie politică, istoric şi publicist (n. 1904)
8 aprilie: Piotr Kapiţa, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (n. 1894)
21 aprilie: Marcel Iancu, pictor, arhitect şi eseist român (n. 1895)
26 iunie: Michel Foucault, filosof francez (n. 1926)
14 august: Vasile Lovinescu, eseist român (n. 1905)
29 august: Muhammad Naguib, primul preşedinte al Egiptului (n. 1901)
18 octombrie: Henri Michaux, poet, scriitor şi pictor belgian (n. 1899)
21 octombrie: François Truffaut, actor, criric francez (n. 1932)
31 octombrie: Indira Gandhi, prim ministru al Indiei (n. 1917)
5 noiembrie: Ştefan Bârsănescu, pedagog şi eseist român (n. 1895)
10 noiembrie: Xavier Herbert, scriitor australian (n. 1901)
13 noiembrie: Eta Boeriu, poetă şi o traducătoare româncă (n. 1923)
Henriette Yvonne Stahl, scriitoare şi traducătoare româncă (n. 1900)
Filaret Barbu, compozitor român (n. 1903)

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de 1984