1940

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Secole: Secolul XX - Secolul XXI - Secolul XXII

Decade: Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 Anii 1930 - Anii 1940 - Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980 Anii 1990

Ani: 1935 1936 1937 1938 1939 - 1940 - 1941 1942 1943 1944 1945

[modifică] Evenimente

[modifică] Ianuarie-Martie

ianuarie - Al doilea război mondial: Brigada Carpatică Poloneză, unitate militară aparţinând guvernului polonez din exil (la Londra) ajunge în Siria şi se alătură armatei franceze. Când Franţa capitulează, Brigada se alătură armatei britanice în Palestina
1 ianuarie - Al doilea război mondial: Sistemul educaţional sovietic este impus în Polonia. Elevii şi studenţii polonezi sunt înlăturaţi treptat. Înaintea războiului, Universitatea din Lwów avea 70% studenţi polonezi, 15% ucrainieni şi 15% evrei. Sub URSS, procentele ajung la 3% polonezi, 12% ucrainieni şi 85% evrei^{[necesită citare]}
9 ianuarie - Al doilea război mondial: Trupele SS îi raportează lui Heinrich Himmler că au executat "eliminarea a 4.000 de pacienţi incurabili din spitalele de psihiatrie poloneze"^{[necesită citare]}

21 ianuarie - Al doilea război mondial: Studenţii liceelor poloneze participă la o revoltă împotriva URSS-ului la Czortkow. Se execută 600 de arestări, unii dintre cei arestaţi fiind împuşcaţi pe loc, între care şi studenţi"^{[necesită citare]}
22 ianuarie - Al doilea război mondial: Execuţiile polonezilor de către nazişti numără 15.000 de victime, iar procesul se va accelera în perioada următoare^{[necesită citare]}
10 februarie - Al doilea război mondial: Prima din patru deportări majore ale populaţiei poloneze către Siberia. Sunt trimişi aproape 220.000 funcţionari publici, oficiali guernamentali, mici fermieri şi pădurari.
5 martie - Al doilea război mondial: Corpul executiv al Partidului Sovietic^{[necesită citare]} decide aplicarea "pedepsei capitale" pentru prizonierii de război din închisorile Kozielsk, Starobielsk şi Ostaszkow, cât şi a celor 11.000 închişi în Ucraina şi Belarus. Execuţiile încep în aprilie 1940
18 martie - Al doilea război mondial: Adolf Hitler şi Benito Mussolini se întâlnesc la Brenner pentru a decide o alianţă împotriva Franţei şi a Marii Britanii
29 martie - Comisarul poporului la Externe, Veaceslav Molotov, a ţinut în Sovietul Suprem al URSS un discurs asupra raporturilor cu România. Afirmând că URSS nu are cu România un pact de neagresiune (ceea ce era cu totul neadevărat, întrucît tratatele de la Londra nu fuseseră denunţate^{[necesită citare]}), spunea că aceasta se explică prin existenţa unei chestiuni litigioase, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de URSS

[modifică] Aprilie-Mai

3 aprilie - Al doilea război mondial: Primul grup de 62 prizonieri de război polonezi este dus de la Kozielsk la Katyn, unde este executat de către NKVD şi aruncat într-un mormânt comun.
7 aprilie - La Bucureşti, a avut loc deschiderea oficială a Institutului Cultural German
8 aprilie - Al doilea război mondial: Submarinul polonez ^{[necesită citare]}, Submarin Orzel scufundă nava Rio de Janeiro, conţinând trupe pentru atacarea Norvegiei
9 aprilie - Al doilea război mondial: Germania invadează Danemarca şi Norvegia
13 aprilie - Al doilea război mondial: Al doilea val din patru deportări majore ale polonezilor către Siberia. Sunt aleşi 230 000 de membrii ai familiilor celor care-au scăpat de arestările trecute, care fugiseră în străinătate, negustori şi fermieri
27 aprilie - Al doilea război mondial: Heinrich Himmler ordonă construirea lagărului de extrminare de la Auschwitz
mai - Al doilea război mondial: Începutul "programului german de pacificare" Aktion AB, destinat exterminării rezistenţii şi intelectualităţii poloneze. Acţiunea este coordonată simetric cu eforturile URSS-ului în acelaşi sens^{[necesită citare]}.
4 mai - Al doilea război mondial: Distrugătorul polonez Grom este scufundat în apropiere de Narvik
8 mai - Al doilea război mondial: Brigada poloneză Podhalanska, parte a forţelor Aliaţilor, aterizează pe insula norvegiană Hinnoy şi se pregăteşte să atace Narvik, ocupat de Germania
10 mai
- Winston Churchill devine prim-ministru al Marii Britanii în urma demisiei premierului Neville Chamberlain
- Al doilea război mondial: Germania invadează Franţa, Belgia, Olanda şi Luxemburg
11 mai - Al doilea război mondial: Ultimii 50 de prizonieri de război polonezi sunt transportaţi de la Kozielsk la Katyn, unde sunt executaţi. Din totalul de 4.200 de prizonieri de la Kozielsk, 245 sunt cruţaţi. În total, 27.000 de polonezi ai trupelor Aliaţilor sunt ucişi la ordinele lui Stalin
14 mai - Al doilea război mondial: Rotterdam este bombardat de aviaţia germană; Olanda se predă Germaniei
17 mai - Al doilea război mondial: Germania ocupă oraşul Bruxelles, Belgia
26 - 31 mai - Al doilea război mondial: Distrugătorul polonez Blyskawica ia parte la evacuarea Trupei Adiţionale britanice din Dunkirk
27 mai - Acord economic româno–german (Olwaffen Pakt, "pactul petrolului"), care adânceşte dependenţa economiei naţionale române faţă de Germania hitleristă. România renunţă la declaraţia de neutralitate din 7 septembrie 1939
28 mai - Al doilea război mondial: Belgia se predă Germaniei
29 mai - Al doilea război mondial: Trupele Aliate Adiţionale recuceresc Narvik din mâinile germanilor

[modifică] Iunie-Iulie

iunie - Al doilea război mondial: În cursul a 10 luni de la invazia Germaniei asupra Poloniei, generalul polonez Wladyslaw Sikorski organizează în Franţa o armată formată din 85.000 de refugiaţi polonezi pentru a lupta împotriva Germaniei.
3 iunie - Al doilea război mondial: Se încheie bătălia de la Dunkirk, cu victoria germanilor
8 iunie - Al doilea război mondial: Submarinul Orzel^{[necesită citare]} este scufundat în apele norvegiene, având la bord un echipaj de 6 ofiţeri şi 49 marinari
10 iunie - Al doilea război mondial:
- Italia declară război Franţei şi Marii Britanii
- Canada declară război Italiei
- Norvegia se predă forţelor germane
14 iunie
- Al doilea război mondial: Armata germană ocupă Parisul, declarat "oraş deschis"
- Al doilea război mondial: Primii 728 de prizonieri polonezi sunt aduşi la Auschwitz. În următoarele 21 de luni, lagărul este folosit în genere pentru închiderea polonezilor
17 iunie - Al doilea război mondial:
- URSS invadează Estonia, Letonia şi Lituania cu o jumătate de milion de soldaţi. Sute de mii de cetăţeni sunt deportaţi în Siberia.
- Radiodifuziunea Franceză transmite discursul lui Philippe Pétain, preşedintele Consiliului de Miniştri francez, în care cerea poporului francez să predea armele şi să înceteze lupta contra armatei naziste : "Cu inima strânsă, va spun astăzi ca trebuie să încetam lupta".
18 iunie
- Al doilea război mondial: Celebrul discurs al Generalului francez Charles de Gaulle la postul de radio BBC, în care cere compatrioţilor săi să continue lupta contra Germaniei naziste cotropitoare.
- Al doilea război mondial: Prima Divizie poloneză de Grenadieri apără sectorul său într-o bătălie de două zile împotriva Germaniei la Lagarde, Franţa
19 iunie - Al doilea război mondial: Pe măsură ce Franţa se pregăteşte să capituleze, generalul polonez Sikorski anunţă că Polonia va continua lupta. Trupele poloneze trec în Marea Britanie, Elveţia şi Africa.
20 iunie - Al doilea război mondial: Majoritatea membrilor Diviziei a II-a poloneze, 14.000 soldaţi trec de bariera dintre Franţa şi Elveţia după căderea Franţei
20 - 21 iunie - Al doilea război mondial: 378 de prizonieri polonezi de la închisoarea Pawiak sunt executaţi de către nazişti în apropiere de Palmiry
22 iunie - Al doilea război mondial: Noul guvern francez condus de mareşalul Pétain semnează cu Germania armistiţiul de la Rethondes
23 iunie - Al doilea război mondial: A III-a din patru deportări masive a polonezilor către Siberia. Sunt aleşi 240.000 dintre cei ce scăpaseră trupelor naziste, mici comercianţi, doctori, profesori şi jurnalişti.
28 iunie - Al doilea război mondial: În urma pactului Ribbentrop-Molotov, Uniunea Sovietică ocupă Basarabia, Bucovina şi Basarabia de sud.
1 - 12 iulie - Al doilea război mondial: Gestapo deportează 80 de avocaţi ai Baroului polonez, care refuzau să excludă avocaţii evrei din Barou, către Auschwitz.
10 iulie - Al doilea război mondial: Începe bătălia Marii Britanii
26 iulie - La Salzburg, Austria are loc o întrevedere între Ion Gigurtu (prim-ministru al României) şi Mihail Manoilescu (ministru de externe), pe de o parte, şi Adolf Hitler şi Joachim von Ribbentrop, de cealaltă parte; Guvernului român i s-a cerut să răspundă pozitiv revendicărilor teritoriale ale Ungariei horthyste prin propuneri şi negocieri directe.

[modifică] August-Decembrie

5 august - Al doilea război mondial: Aviaţia poloneză este reconstituită în Marea Britanie ca parte din Royal Air Forces - RAF.
7 august - Al doilea război mondial: A fost încheiat acordul dintre Churchill şi De Gaulle privind organizarea Forţelor Franceze Libere
14 august - Al doilea război mondial: Escadrila (poloneză) RAF 302 Poznan intră în luptă.
16 august - Începerea tratativelor româno-maghiare de la Turnu Severin. Eşecul acestora, a dus la Dictatul de la Viena din 30 august 1940.
21 august - Lev Troţki, creatorul Armatei Roşii şi tovarăş al lui Lenin în Revoluţia bolşevică a fost asasinat din ordinul lui Stalin în locuinţa sa din Mexic, unde se exilase de frica lui Stalin
30 august - Al doilea război mondial:
- A fost încheiat al doilea protocol al Dictatului de la Viena. România a fost nevoită să cedeze Ungariei nord vestul Transilvaniei, inclusiv oraşul Cluj.
- Escadrila RAF 303 Kosciuszko intră în război, odată cu doborârea de către un pilot polonez a unui bombardier german în timpul unui zbor de antrenament. Escadrila va fi creditată cu 126 de victime: cea mai mare în comandamentul aviatic^{[necesită citare]}
5 septembrie – Regele Carol al II-lea al României suspendă Constituţia din februarie 1938 şi cedează generalului Ion Antonescu principalele prerogative regale.
6 septembrie - Sub presiunea lui Ion Antonescu Regele Carol al II-lea abdică în favoarea fiului său, Mihai. Începe cea de-a doua domnie a lui Mihai I (1940-1947).
7 septembrie - Al doilea război mondial:
- Tratatul de frontieră dintre România şi Bulgaria, prin care, sub presiunea Germaniei, partea de sud a Dobrogei (Cadrilaterul, adică judeţele Durostor şi Caliacra) sunt cedate Bulgariei.
- Germania lansează Blitzkrieg-ul, o serie de bombardamente surpriză asupra oraşelor Marii Britanii, mai ales asupra Londrei
9 septembrie - Asasinatele hortyste din comuna Treznea, judetul Sălaj. Au fost ucişi sau răniţi 263 de români; drama populaţiei româneşti din Transilvania de Nord-Est a continuat şi în celelalte zile, în perioada 1 septembrie 1940 - 1 septembrie 1942, fiind asasinaţi 991 de români (în comuna Ip au fost asasinati, în noaptea de 13-14 septembrie 156 de români)
13 septembrie - Al doilea război mondial: Italia invadează Egiptul^{[necesită citare]}.
14 septembrie – A început guvernarea Ion Antonescu. Generalul Antonescu se autodeclară Conducătorul Statului Român şi preşedinte al Consiliului de Miniştri. Horia Sima este numit ministru secretar de Stat, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Prin decret regal, România este proclamată "Stat naţional-legionar"
20 septembrie – A început procesul de evacuare a populaţiei din teritoriul cedat Bulgariei (Cadrilaterul) în urma tratatului de la 7 septembrie 1940, proces încheiat la 1 octombrie 1940
27 septembrie – Al doilea război mondial: Este încheiat, la Berlin, "Pactul Tripartit" între Germania, Italia şi Japonia, prin care cele trei ţări îşi promit ajutor multilateral pentru instaurarea unei "noi ordini" mondiale
28 octombrie - Al doilea război mondial: Italia invadează Grecia
14 noiembrie - Al doilea război mondial: Avioanele germane bombardează oraşul britanic Coventry devastându-l
20 noiembrie - Al doilea război mondial: România, Ungaria şi Slovacia se alătură Axei
26 noiembrie - Al doilea război mondial: 400.000 de evrei sunt puşi la zid şi executaţi în ghetoul din Varşovia. Naziştii numesc 2 500 evrei ca "Poliţia evreiască" (Judenrat).
27 noiembrie - Nicolae Iorga este asasinat cu brutalitate de un comando legionar la Strejnic, în Judeţul Prahova.
4 decembrie – Este semnat, la Berlin, "Protocolul asupra colaborării româno–germane la realizarea unui plan de 10 ani pentru refacerea economiei românesti", unul din principalele instrumente pentru punerea economiei române sub control german. România devenea un important furnizor de materii prime şi cel mai mare furnizor de produse agricole al celui de–al treilea Reich
5 decembrie – Într–o scrisoare adresată lui Ion Antonescu, C.I.C.Brătianu îi cerea generalului să pună capăt dezordinii create de legionari, dezordine ce ar putea ameninţa chiar independenţa ţării

[modifică] Arte, Ştiinţă, Literatură şi Filozofie

11 ianuarie – Are loc premiera baletului "Romeo şi Julieta" de Serghei Prokofiev, la Leningrad
6 mai - John Steinbeck este laureatul premiului Pulitzer pentru romanul său Fructele mâniei
Constantin Noica publică Schiţă pentru istoria lui cum e cu putinţă ceva nou
Emil Cioran publică Amurgul gândurilor

[modifică] Naşteri

1 ianuarie: Frank Langella, actor american
1 ianuarie: Helmut Jahn, arhitect german
23 ianuarie: Ileana Mălăncioiu, poetă română
10 martie: Slavco Almăjan, poet, romancier, eseist şi publicist din Voivodina
~~10 martie:~~ Chuck Norris, actor american
12 aprilie: Mircea Martin, critic literar, teoretician literar şi eseist român
13 mai: Mircea Ciobanu, poet, romancier şi eseist român (d. 1996)
24 mai: Iosif Brodski, poet, eseist şi dramaturg rus (d. 1996)
25 iunie: A. J. Quinnell, scriitor britanic (d. 2005)
4 iulie: Nursultan Nazarbayev, preşedinte al Kazahstanului
19 august: Vlada Barzin, poet sarb (d. 2006)
3 septembrie: Emil Şimăndan, ziarist, publicist şi scriitor român
2 octombrie: Gheorghe Gruia, handbalist român
7 octombrie: Sergiu Cioiu, actor şi cântăreţ român
9 octombrie: John Lennon, muzician englez (The Beatles) (d. 1980)
23 octombrie: Pelé, fotbalist brazilian
24 octombrie: Eugen S. Cucerzan, profesor universitar si filosof român
8 septembrie: Marioara Tănase, interpretă română de muzică populară şi romanţe
22 decembrie: Cristina Deleanu, actriţă română
Nicolae A. Anastasiu, geolog român, membru corespondent al Academiei Române

[modifică] Decese

26 februarie: Nicolae Tonitza, pictor şi grafician român (n. 1886)
10 martie: Mihail Bulgakov, scriitor rus (n. 1891)
15 martie: Nae Ionescu, filosof, logician, pedagog şi scriitor român (n. 1890)
29 iunie: Paul Klee, artist elveţian (n. 1879)
21 august: Lev Troţki, revoluţionar rus (n. 1879)
30 august: Sir Joseph John Thomson, fizician englez, laureat al Premiului Nobel (n. 1856)
9 noiembrie: Neville Chamberlain, prim ministru al Marii Britanii (n. 1869)
27 noiembrie: Nicolae Iorga, critic literar, dramaturg, enciclopedist, istoric, memorialist, prim-ministru, profesor universitar, scriitor român (n. 1871)
21 decembrie: F. Scott Fitzgerald, scriitor american (n. 1896)
Petre Andrei, filosof, sociolog şi politician român, membru al Academiei Române (n. 1891)

[modifică] Premii Nobel

Fizică - O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
Chimie - O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
Medicină - O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
Literatură - O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii
Pace - O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/1940

Categorii: Articole cu suport bibliografic necorespunzător | 1940