1938

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Secole: Secolul XIX - Secolul XX - Secolul XXI

Decade: Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 - Anii 1930 - Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980

Ani: 1933 | 1934 | 1935 | 1936 | 1937 | 1938 | 1939 | 1940 | 1941 | 1942 | 1943

1938 (MCMXXXVIII) a fost un an comun al calendarului gregorian.

[modifică] Evenimente

Regele Carol al II-lea

10 februarie: Regele Carol al II–lea înlatură cabinetul Goga – Cuza şi instaurează un regim de autoritate personală. În fruntea guvernului este numit patriarhul Miron Cristea
12 februarie: Trupe germane intră în Austria
20 februarie: A fost decretată o nouă Constituţie, promulgată la 27 februarie 1938, prin care se introducea dictatura regală a lui Carol al II–lea şi sfârşitul regimului parlamentar
3 martie: Se descoperă petrol în Arabia Saudită
15 martie: Uniunea Sovietică anunţă oficial că Nikolai Buharin a fost executat
31 martie: Carol al II-lea a desfiinţat toate partidele politice şi a instituit Consiliul de Coroană ca organ de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri "consilieri regali" numiţi de rege, cu rang de miniştri de stat
13 aprilie: Printr-o scrisoare adresată de Gh. Tătărescu lui Constantin I. C. Brătianu, curentul favorabil regelui Carol al II-lea s-a separat definitiv de restul partidului conservator
16 aprilie: Sunt arestaţi şi condamnaţi la închisoare mai mulţi conducători legionari, în frunte cu căpitanul Corneliu Zelea Codreanu
27 mai: Conducătorul Mişcării Legionare, Corneliu Codreanu, este condamnat la 10 ani de muncă silnică. El nu va mai părăsi practic niciodată închisoarea.
19 iunie: Italia învinge Ungaria cu 4-2 în finala Campionatului Mondial de Fotbal din Franţa
16 septembrie: Adolf Hitler îl primeşte la reşedinţa sa din Berchtesgaden pe primul ministru britanic Arthur Neville Chamberlain, care îşi exprimă disponibilitatea de a convinge guvernul de la Praga să cedeze regiunile sudete, locuite în majoritate de germani
29 septembrie: Semnarea Acordurilor de la München. Marea Britanie, Franţa şi Italia recunosc cedarea regiunilor locuite de germanii sudeţi din Cehia către Germania, şi a celor locuite de polonezii din Cehia (regiunea Cieszyn) către Polonia
30 octombrie: Se emite la radio, adaptarea radiofonică după piesa lui Orson Welles, Războiul lumilor, piesă care creează mare panică în estul Statelor Unite
9 noiembrie: În Germania, "Noaptea de cristal" – mare pogrom împotriva evreilor
2 decembrie: Ridicarea legaţiei române de la Vatican la nivel de ambasadă (relaţiile vor fi întrerupte în 1950)
9 decembrie: Legaţia României de la Paris este ridicată la rangul de ambasadă, ambasador fiind numit Gh. Tătărescu
15 decembrie: Memorandumul românilor din Transilvania, semnat de Iuliu Maniu, Mihai Popovici şi încă 48 de fruntaşi ai PNŢ, este prezentat regelui Carol al II–lea. În document se cerea "o schimbare de regim radicală" şi respectarea principiilor democratice conform hotărârilor de la Alba Iulia din 1918
16 decembrie: Este înfiinţat Frontul Renaşterii Naţionale, sub conducerea regelui Carol al II–lea
18 iulie:moare Regina Maria a Romaniei

[modifică] Arte, Ştiinţă, Literatură şi Filozofie

20 februarie: A debutat, la postul de radio Bucureşti, Maria Tănase, cea care va deveni simbolul cântecului popular românesc
27 octombrie: Este inaugurată, la Târgu Jiu, "Coloana fără sfârşit", celebra sculptură a lui Constantin Brâncuşi
4 noiembrie: George Enescu a terminat "Suita a III-a", "Săteasca"
10 decembrie: Au început filmările la pelicula Pe aripile vântului
17 decembrie: Premiera piesei Jocul de–a vacanţa de Mihail Sebastian, la Teatrul de Comedie din Bucureşti, în regia lui Sică Alexandrescu; din distribuţie au făcut parte V. Maximilian şi George Vraca
30 decembrie: Celebrul test cu fiolă, efectuat pentru depistarea şoferilor aflaţi în stare de ebrietate, a fost introdus, pentru prima dată, în Indianapolis (SUA)
Compania elveţiană "Nestle" introduce cafeaua sa instant, Nescafe
Roy Plunkett descopera teflonul
Chester Carlson inventează procesul de copiere, "xerografia"
Este pusă în funcţiune la Timişoara, în premieră mondială, prima maşină de sudat şine de cale ferată şi tramvai, invenţie a prof. Corneliu Micloşi
P.P. Negulescu publică Destinul omenirii vol.I
Mircea Vulcănescu publică Războiul pentru întregirea neamului
Mircea Eliade publică Nuntă în cer; la Universitate ţine cursul despre Istoria budismului

[modifică] Naşteri

2 ianuarie: Hans Herbjørnsrud, scriitor norvegian
5 ianuarie: Regele Juan Carlos I al Spaniei
6 ianuarie: Adriano Celentano, cântăreţ italian
10 ianuarie: Donald E. Knuth, profesor la Universitatea Stanford
15 ianuarie: Adrian Moisoiu, politician român
31 ianuarie: Regina Beatrix a Olandei
24 februarie: Alexandru Surdu, profesor de filosofie
30 martie: Tudor Ghideanu, profesor de filosofie
4 aprilie: Aristide Buhoiu, realizator TV, scriitor (d. 2006)
8 aprilie: Kofi Annan, secretarul general al Naţiunilor Unite, laureat al Premiului Nobel
12 mai: Dumitru Fărcaş, interpret de muzică folclorică la taragot
13 mai: Ludovic Spiess, tenor român, director al Operei Române din Bucureşti (d. 2006)
25 mai: Raymond Carver, scriitor american (d. 1988)
28 iulie: Alberto Fujimori, fost preşedinte peruan
14 septembrie: Horia Bernea, pictor român (d. 2000)
22 septembrie: Augustin Buzura, scriitor român
26 septembrie: Mihai Radan, politician român
6 noiembrie: Dumitru Rusu, pictor român
7 noiembrie: Joe Dassin, muzician american de expresie franceză (d. 1980)
21 decembrie: Adela Mărculescu, actriţă română de teatru şi film
~~21 decembrie:~~ Frank Moorhouse, scriitor australian
Bruce Alberts, biochimist american, membru de onoare al Academiei Române

[modifică] Decese

3 ianuarie: Osip Mandelştam, poet rus (n. 1891)
21 ianuarie: Georges Méliès, primul realizator de filme francez (n. 1861)
1 martie: Gabriele d’Annunzio, scriitor italian (n. 1863)
13 martie: Nikolai Ivanovici Buharin, revoluţionar bolşevic (n. 1888)
15 martie: Alexei Ivanovici Rîkov, revoluţionar rus (n. 1881)
6 aprilie: Aurel Angelescu, matematician român (n. 1886)
15 aprilie: César Vallejo, poet peruvian (n. 1892)
26 aprilie: Edmund Husserl, filosof austric (n. 1859)
7 mai: Octavian Goga, poet, politician (n. 1881)
13 mai: Charles Edouard Guillaume, fizician elveţian, laureat al Premiului Nobel (n. 1861
15 mai: Gheorghe Marinescu, fondatorul Şcolii Româneşti de Neurologie (n. 1863)
16 mai: Joseph Baermann Strauss, inginer constructor şi designer de poduri american (n. 1870)
31 mai: Max Blecher, scriitor român (n. 1909)
9 iunie: Ovid Densusianu, poet, filolog român (n. 1873)
18 iulie: Regina Maria a României, născută prinţesă de Marea Britanie şi Irlanda
7 august: Constantin Stanislavski, artist rus (n. 1863)
25 august: Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator şi aventurier rus (n. 1870)
5 octombrie: Demostene Russo, istoric şi filolog român (n. 1869)
10 noiembrie: Mustafa Kemal Atatürk, primul preşedinte al Republicii Turcia (n. 1881)
30 noiembrie: Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul şi liderul "Gărzii de Fier" (n. 1899)
25 decembrie: Karel Čapek, prozator şi dramaturg ceh (n. 1890)
Alexandru Averescu, general de armată, prim ministru român (n. 1859)
Edmond van Saanen Algi, arhitect, pictor şi grafician român de origine olandeză (n. 1871)

[modifică] Premii Nobel

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de 1938

Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/1938

Categorie: 1938